# Locuințe nesănătoase și riscuri pentru sănătate: frigul, căldura și aglomerația afectează milioane de oameni

_Published: 2026-11-02_

Într-un apartament, caloriferul este oprit pentru a reduce factura. În altul, căldura acumulată vara rămâne până târziu în noapte. O familie numeroasă împarte o singură cameră, iar o persoană vârstnică evită scările din cauza riscului de cădere. Sunt probleme diferite, dar toate pot transforma locuința într-un factor de risc pentru sănătate.

Legătura dintre locuințe nesănătoase și riscuri pentru sănătate a fost readusă în atenție de Organizația Mondială a Sănătății la 31 octombrie 2026, de Ziua Mondială a Orașelor. OMS identifică temperaturile interioare nesigure, supraaglomerarea, accidentele domestice și lipsa accesibilității printre problemele care necesită intervenții publice.

În România, 11,9% din populație declara în 2025 că nu își poate menține locuința suficient de caldă, față de 8,8% la nivelul Uniunii Europene, conform Eurostat.

## Locuințe nesănătoase și riscuri pentru sănătate: avertismentul OMS

OMS avertizează că locuirea reprezintă un determinant major al sănătății, nu doar o problemă de confort.

Într-un mesaj publicat la 31 octombrie, organizația citează estimările UN-Habitat potrivit cărora până la 3,4 miliarde de oameni nu au acces la locuințe sigure și adecvate.

Printre aceștia se află peste un miliard de persoane care trăiesc în așezări informale și cartiere de locuințe precare.

Aceste cifre sunt globale și nu descriu direct situația locativă din România.

Problemele identificate de OMS includ frigul excesiv, supraîncălzirea, lipsa spațiului și riscurile de accidentare.

O locuință poate prezenta mai multe asemenea deficiențe simultan.

De exemplu, izolarea insuficientă poate produce frig iarna și supraîncălzire vara.

În același timp, costurile mari ale energiei pot determina reducerea încălzirii sau a răcirii chiar și atunci când echipamentele există.

Sănătatea locatarilor depinde astfel de caracteristicile tehnice ale clădirii, venituri și accesul la servicii.

## 11,9% dintre români nu își pot încălzi adecvat locuința

Datele Eurostat arată că, în 2025, 11,9% din populația României nu își putea permite menținerea locuinței la o temperatură adecvată.

În 2024, indicatorul era de 10,8%.

Creșterea este de 1,1 puncte procentuale, în timp ce media europeană a scăzut de la 9,2% la 8,8%.

Diferența dintre România și media UE a ajuns la 3,1 puncte procentuale în 2025.

Indicatorul Eurostat provine dintr-o cercetare asupra condițiilor de viață. Nu reprezintă măsurători ale temperaturilor efective din locuințe.

OMS propune, în ghidul său privind locuirea și sănătatea, temperatura de 18°C drept reper general de protecție în sezonul rece pentru populațiile din climate temperate sau reci.

Unele persoane vulnerabile pot necesita temperaturi mai ridicate, în funcție de starea medicală și recomandările specialiștilor.

Valoarea de 18°C nu este un prag universal sub care orice persoană se îmbolnăvește automat.

Expunerea la frig poate agrava anumite probleme respiratorii și cardiovasculare, mai ales când este persistentă.

Întrebarea este dacă reducerea temperaturii pentru economisirea energiei reprezintă întotdeauna o alegere sănătoasă. Nu. Economia trebuie corelată cu protecția persoanelor vulnerabile.

## Supraîncălzirea și supraaglomerarea afectează sănătatea diferit

Vara, locuințele pot acumula căldură prin ferestre, pereți și acoperișuri expuse radiației solare.

Fără umbrire și posibilități adecvate de răcire, temperaturile interioare ridicate pot persista și în timpul nopții.

Lipsa recuperării termice nocturne poate agrava efectele căldurii asupra organismului.

Persoanele vârstnice, copiii mici și pacienții cu afecțiuni cronice necesită atenție suplimentară.

În acest context, [adaptarea orașelor la riscurile climatice și sanitare](https://stireaverde.ro/09/10/2026/stiri/clima-sanatate-orase-cork/) trebuie corelată cu modernizarea clădirilor în care locuiesc oamenii.

Supraaglomerarea prezintă alte mecanisme de risc.

Împărțirea unui spațiu insuficient de mai multe persoane poate facilita transmiterea anumitor infecții respiratorii.

Poate afecta și intimitatea, odihna și bunăstarea psihologică.

Totuși, numărul membrilor unei familii nu stabilește singur dacă locuința este supraaglomerată.

Contează suprafața disponibilă, numărul camerelor și componența gospodăriei.

Evaluarea corectă necesită indicatori standardizați, nu presupuneri despre familiile numeroase.

## Ce trebuie verificat într-o locuință înaintea sezonului rece

Locatarii pot începe prin măsurarea temperaturii interioare cu un termometru și verificarea distribuției căldurii între camere.

Un apartament bine izolat trebuie să permită menținerea confortului fără un consum energetic disproporționat.

Ventilația rămâne necesară, inclusiv după montarea ferestrelor etanșe.

Sistemele de încălzire cu combustie necesită întreținere, iar evacuarea defectuoasă poate crea riscuri de intoxicație cu monoxid de carbon.

În locuințele unde există asemenea aparate, detectoarele adecvate pot contribui la avertizarea timpurie.

OMS recomandă reducerea riscurilor de accidentare prin echipamente și amenajări corespunzătoare.

Scările nesigure, ferestrele neprotejate și obstacolele din spațiile de circulație pot deveni periculoase, mai ales pentru copii și vârstnici.

Persoanele cu mobilitate redusă au nevoie de accesibilitate, nu doar de o locuință suficient de încălzită.

Renovarea energetică poate diminua expunerea la frig și costurile, dar trebuie realizată împreună cu soluții pentru ventilație și siguranță.

Dacă apar simptome persistente asociate condițiilor din locuință, este necesară evaluarea medicală și investigarea surselor posibile.

O casă poate arăta impecabil într-o fotografie. Sănătatea locatarilor depinde însă și de temperatura la care dorm, aerul pe care îl respiră și siguranța cu care se deplasează prin camere.