# Mortalitatea asociată căldurii în București: Capitala, printre cele mai afectate din Europa. Un nou studiu estimează peste 50.000 de decese în vara 2026 _Published: 2026-11-04_ Un apartament care nu se răcește noaptea, o stație de autobuz fără umbră și un vârstnic care locuiește singur pot forma o combinație periculoasă. Pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii, temperaturile ridicate pot agrava boli preexistente fără să provoace neapărat insolația clasică. Mortalitatea asociată căldurii în București se numără printre cele mai ridicate din capitalele europene analizate în revista Nature Health. Pentru intervalul 2000-2025, autorii estimează o medie anuală de 268 de decese asociate temperaturilor ridicate în Capitală, cu un interval de incertitudine de 200–360. O nouă cercetare, publicată la 31 octombrie 2026, estimează 50.391 de decese asociate căldurii în vara acestui an, în 854 de orașe europene. Din total, 32.619 sunt atribuite statistic încălzirii provocate de activitățile umane. Ambele rezultate provin din modelare epidemiologică, nu din numărarea certificatelor de deces care menționează căldura. ## Mortalitatea asociată căldurii în București: ce arată analiza pe 26 de veri Cercetarea publicată la 14 octombrie a analizat temperaturile și mortalitatea din 854 de orașe europene, pentru verile din perioada 2000–2025. Autorii au utilizat relații epidemiologice dintre temperatură și mortalitate, ajustate pentru caracteristicile populațiilor analizate. Pentru București, media anuală estimată este de 268 de decese asociate căldurii. Zagreb, București și Roma apar printre capitalele cu cele mai ridicate rate standardizate de mortalitate. Valorile medii anuale estimate pentru aceste capitale sunt 314, 268 și, respectiv, 241 de decese. La nivelul orașelor românești incluse în analiză, rata medie standardizată este de 223 de decese estimate la un milion de locuitori. Croația înregistrează 327, iar Malta 226, în aceeași comparație istorică. Standardizarea permite comparații între populații cu structuri de vârstă diferite. Numărul atribuit Bucureștiului reprezintă o medie estimată pentru perioada analizată, nu bilanțul anului 2026. ## Vara 2026: peste 50.000 de decese estimate în orașele europene analizate Noua analiză din Nature Health acoperă intervalul iunie–august 2026 și o populație urbană totală de aproape 173 de milioane de locuitori. Autorii estimează 50.391 de decese asociate căldurii, cu un interval de încredere de 46.026–53.878. Din total, 32.619 de decese sunt atribuite încălzirii antropice, echivalentul a aproximativ 65%. Restul nu reprezintă decese fără legătură cu temperatura, ci mortalitate asociată căldurii care ar fi putut apărea și în scenariul climatic fără încălzirea provocată de om. În analiza comparabilă pentru vara 2025, estimarea era de 24.572 de decese. Pentru vara 2022, valoarea calculată prin același cadru analitic era de 29.480. Astfel, rezultatul pentru 2026 este de peste două ori mai mare decât estimarea pentru 2025. Totuși, aceste comparații depind de ipotezele modelelor și de estimările populației și mortalității. Întrebarea este dacă toate cele 50.391 de decese au fost provocate de schimbările climatice. Nu. Modelarea atribuie activităților umane aproximativ două treimi din mortalitatea asociată căldurii. [Analiza pentru vara 2026](https://www.nature.com/articles/s44360-026-00220-z) privește exclusiv orașele incluse în cercetare, nu toate localitățile continentului. ## Persoanele de peste 85 de ani concentrează aproape jumătate din mortalitatea estimată În vara 2026, modelul atribuie persoanelor de cel puțin 85 de ani 22.502 decese asociate căldurii. Categoria reprezintă aproape 45% din totalul estimat pentru cele 854 de orașe. Pentru populația cu vârste între 20 și 44 de ani, cercetătorii estimează 833 de decese. Diferența reflectă vulnerabilități fiziologice și medicale care se accentuează la vârste înaintate. Capacitatea organismului de a elimina căldura poate scădea, iar anumite boli cronice amplifică riscul. Medicamentele, mobilitatea redusă și dificultățile de acces la spații răcoroase pot complica suplimentar situația. Locuințele supraîncălzite reprezintă o problemă distinctă de temperatura măsurată de stațiile meteorologice. Două apartamente aflate în același cartier pot avea condiții termice foarte diferite. De aceea, rezultatele unui model urban nu permit stabilirea riscului individual pentru fiecare locuitor. Autorii recunosc și faptul că modelele nu surprind integral schimbările recente ale vulnerabilității populației sau ale măsurilor de adaptare. ## Ce poate schimba Bucureștiul pentru a reduce riscurile medicale ale caniculei Reducerea riscului necesită intervenții asupra spațiilor publice, locuințelor și serviciilor de sănătate. Primăriile pot identifica zonele cu vegetație redusă, suprafețe minerale extinse și populații vulnerabile. Umbra în stațiile de transport, accesul la apă și existența spațiilor publice răcoroase pot diminua expunerea. În clădiri, protecția solară, ventilația și sistemele eficiente de răcire pot limita temperaturile interioare periculoase. Serviciile sociale și medicale pot acorda atenție persoanelor vârstnice care locuiesc singure sau au afecțiuni cronice. Pentru cititor, semne precum confuzia, pierderea conștienței sau deteriorarea rapidă a stării generale în timpul caniculei necesită ajutor medical urgent. Hidratarea și reducerea efortului fizic pot contribui la protecție, dar nu înlocuiesc asistența medicală atunci când apar simptome grave. Datele disponibile nu demonstrează eficacitatea unei intervenții individuale aplicate deja în București. Ele oferă însă un reper pentru compararea riscurilor și pentru evaluarea politicilor publice. La scara unui trotuar, umbra unui copac pare un detaliu. La scara unui oraș, diferența dintre spațiile protejate și cele expuse poate deveni o problemă de sănătate publică.