# Un tsunami în Marea Neagră poate afecta litoralul României. UNESCO pregătește un test internațional de alertă

_Published: 2026-11-05_

O zi obișnuită pe litoral se poate transforma într-o situație de urgență fără ca vremea să anunțe ceva neobișnuit. Marea se retrage brusc, apoi revine sub forma unor valuri puternice. Un tsunami în Marea Neagră este posibil, inclusiv în apropierea litoralului României, chiar dacă astfel de fenomene sunt rare. Pe 19 noiembrie 2026, regiunea va participa la un scenariu internațional care testează capacitatea autorităților de a reacționa la un asemenea pericol.

Exercițiul NEAMWave26, coordonat de Comisia Oceanografică Interguvernamentală a UNESCO, nu reprezintă o avertizare privind producerea unui tsunami real. Este o simulare destinată verificării sistemelor de alertă și a comunicării dintre instituții. Pentru România, miza depășește exercițiul: cercetările seismologice naționale confirmă existența unor surse capabile să genereze valuri periculoase în bazinul Mării Negre.

## Un tsunami în Marea Neagră va fi simulat pe 19 noiembrie

Programul internațional [NEAMWave26 se desfășoară între 5 și 19 noiembrie 2026](https://www.ioc.unesco.org/en/articles/intergovernmental-oceanographic-commission-ioc-unesco-strengthening-tsunami-preparedness-rescheduled) și include cinci scenarii regionale. Acestea acoperă Marea Ligurică, zona Ciprului, Marea Ionică, Atlanticul de Nord-Est și Marea Neagră.

Ultimul scenariu, programat pentru 19 noiembrie, va fi coordonat de Observatorul Kandilli din Turcia și va reproduce efectele unui eveniment seismic istoric major din regiune.

Participanții vor putea verifica transmiterea avertizărilor, activarea procedurilor naționale și coordonarea instituțiilor responsabile de protecția populației. Exercițiul urmărește inclusiv identificarea întârzierilor dintre emiterea unui mesaj și declanșarea măsurilor de răspuns.

Programul fusese inițial prevăzut pentru luna martie, dar UNESCO a anunțat reprogramarea lui. Calendarul din noiembrie este cel actualizat oficial la 30 octombrie 2026.

România face parte din sistemul regional de avertizare pentru tsunami. Totuși, anunțul UNESCO nu confirmă ce proceduri concrete vor fi activate de fiecare instituție românească la 19 noiembrie. Participarea și rezultatele naționale trebuie documentate separat.

## Cutremurele care pot produce valuri periculoase în apropierea României

Un tsunami nu este un val obișnuit produs de vânt. El apare când o cantitate mare de apă este deplasată rapid, cel mai frecvent printr-un cutremur submarin, dar uneori și prin alunecări de teren.

Marea Neagră nu are activitatea seismică a Pacificului, însă nici nu este lipsită de pericol. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a identificat mai multe zone care pot genera tsunami, printre care Shabla, Crimeea și sectorul maritim din apropierea Istanbulului.

Un reper istoric este cutremurul din 31 martie 1901, produs în zona Shabla, în apropierea coastelor Bulgariei. Catalogul utilizat de seismologii români îi atribuie o magnitudine de aproximativ 7,2 și consemnează un tsunami asociat.

Hazardul a fost analizat prin [peste 800 de scenarii de propagare a tsunamiurilor](https://program-nucleu.infp.ro/public/index.php?faza=13&obiectiv=1&opt=nucleu2019&pn=19080102), dezvoltate în cadrul cercetărilor naționale pentru zona vestică a Mării Negre.

Aceste simulări nu reprezintă predicții despre următorul cutremur. Ele arată cum s-ar putea comporta apa în anumite condiții seismice și permit estimarea zonelor vulnerabile.

## Cât de mare este riscul pentru Constanța, Eforie și Mangalia

Riscul nu poate fi descris corect printr-o singură înălțime a valului aplicabilă întregului litoral. Efectele depind de locul cutremurului, deplasarea fundului marin, adâncimea apei și configurația coastei.

O plajă joasă, un port sau o zonă construită la nivelul mării pot avea vulnerabilități diferite. Contează și timpul disponibil pentru avertizare, în special când sursa seismică este apropiată.

România dispune de infrastructură de monitorizare a nivelului mării la Constanța și Mangalia. Institutul pentru Fizica Pământului a derulat proiecte de integrare a senzorilor într-un sistem de avertizare timpurie pentru tsunami și alte fenomene marine extreme.

Existența echipamentelor nu demonstrează însă că toate localitățile au proceduri operaționale de evacuare sau că fiecare locuitor poate primi o alertă în timp util.

Întrebarea esențială este dacă un avertisment ar ajunge suficient de repede la oamenii aflați pe plajă. Răspunsul depinde de funcționarea întregului lanț: detectare, analiză, transmitere, decizie și intervenție locală.

Fără rezultatele unor teste publice pentru fiecare etapă, nu poate fi afirmat că întregul litoral este pregătit pentru un asemenea eveniment.

## Ce trebuie să faci dacă apar semnele unui tsunami

Un cutremur puternic sau prelungit resimțit pe coastă, retragerea neobișnuită a apei ori un zgomot intens provenit dinspre mare pot constitui semnale naturale de avertizare.

Într-o asemenea situație, persoanele aflate pe plajă trebuie să se îndepărteze imediat de țărm și să se deplaseze spre teren mai înalt, dacă acesta este accesibil. Nu trebuie să aștepte pe nisip pentru fotografii sau pentru a vedea primul val.

Indicațiile autorităților de protecție civilă au prioritate. Revenirea la coastă se face numai după comunicarea încetării pericolului, deoarece un tsunami poate produce mai multe valuri succesive.

Aceste recomandări nu înseamnă că un tsunami este iminent. Ele descriu conduita preventivă pentru un fenomen rar, dar potențial grav.

Exercițiul UNESCO va testa capacitatea instituțiilor de a transmite informația. Într-un eveniment real, diferența dintre o avertizare eficientă și una tardivă se poate măsura în minute. Pe litoral, acele minute pot conta mai mult decât înălțimea valului.