# UE alocă 230 de milioane de euro pentru biodiversitate. PFAS, industria digitală și speciile invazive intră în cercetare

_Published: 2026-10-06_

O substanță care persistă zeci de ani în apă, un centru de date, o specie invazivă și dispariția insectelor par probleme fără legătură. Uniunea Europeană le pune acum în aceeași competiție pentru finanțarea cercetării asupra biodiversității.

Comisia Europeană a deschis la 2 octombrie 2026 un apel Horizon Europe de 230 de milioane de euro dedicat naturii. Finanțarea acoperă zece direcții: de la efectele PFAS asupra biodiversității până la restaurarea ecosistemelor, declinul nevertebratelor, traficul cu animale sălbatice, monitorizare și legătura dintre natură și sănătate.

[Apelul Horizon Europe de 230 de milioane de euro pentru biodiversitate](https://research-and-innovation.ec.europa.eu/news/all-research-and-innovation-news/horizon-europe-launches-new-research-and-innovation-call-nature-2026-10-02_en) urmărește creșterea cheltuielilor pentru natură în programul de lucru 2026–2027.

Întrebarea este ce schimbă acest apel față de finanțarea clasică pentru conservare. Diferența este că biodiversitatea nu mai este tratată doar ca problemă a ariilor protejate. Intră în industrie, tehnologie, sănătate, chimie și monitorizare.

## PFAS intră direct în cercetarea europeană asupra biodiversității

Una dintre cele zece teme urmărește natura și amploarea efectelor substanțelor per- și polifluoroalchilice asupra biodiversității și serviciilor ecosistemice.

PFAS sunt cunoscute pentru persistența lor extremă. Familia cuprinde mii de compuși utilizați în industrie și produse de consum datorită rezistenței la apă, grăsimi, temperatură și agenți chimici.

Cercetarea asupra oamenilor și apei potabile a avansat mai repede decât evaluarea efectelor asupra ecosistemelor. Comisia încearcă acum să umple acest gol.

[PFAS folosite inclusiv în tehnologii considerate verzi](https://stireaverde.ro/22/09/2026/stiri/pfas-romania-tehnologii-verzi/) arată contradicția tehnologică: aceeași stabilitate chimică utilă industriei devine persistență de mediu după utilizare.

Pentru biodiversitate, întrebarea nu este numai dacă un organism conține PFAS. Contează efectele asupra reproducerii, comportamentului, lanțurilor trofice și serviciilor oferite de ecosistem.

## Comisia vrea să măsoare și impactul industriilor „curate” și digitale

O altă temă privește beneficiile și efectele asupra biodiversității produse de industriile curate și digitale.

Formularea este importantă. Digitalizarea și tranziția energetică pot reduce anumite emisii, dar folosesc teren, apă, minerale, infrastructură și energie.

Centrele de date, fabricile de baterii, exploatarea mineralelor critice, liniile electrice și noile instalații energetice au fiecare o amprentă materială.

Comisia cere cercetării să privească simultan beneficiul climatic și costul ecologic. O tehnologie poate reduce emisiile de carbon și, în același timp, poate exercita presiune locală asupra habitatelor.

Acesta este unul dintre motivele pentru care biodiversitatea intră tot mai mult în politicile industriale, nu doar în cele de conservare.

## Nevertebratele, speciile invazive și restaurarea primesc linii distincte

Apelul finanțează cercetarea cauzelor directe și indirecte ale declinului nevertebratelor. Este o categorie enormă care include insecte, arahnide, moluște și numeroase alte grupuri indispensabile ecosistemelor.

Altă linie urmărește soluții pentru combaterea traficului cu animale sălbatice și reducerea invaziilor biologice produse de specii alogene.

Restaurarea naturii primește două direcții: laboratoare vii care dezvoltă soluții în teren și rețele capabile să extindă aceste metode.

Ideea de „living lab” mută experimentul din laborator în ecosistem. Cercetătorii lucrează împreună cu administratori, comunități și alte organizații pentru a testa soluții în condiții reale.

Comisia vrea și metode mai ieftine pentru monitorizarea biodiversității. Fără serii de date comparabile, declinul unei specii poate fi observat abia după ce devine sever.

## One Health și oceanele completează cele zece teme ale apelului

O direcție finanțează cercetarea interdisciplinară la interfața biodiversitate–sănătate prin abordarea One Health. Principiul tratează sănătatea oamenilor, animalelor și ecosistemelor ca sisteme interdependente.

Alta urmărește consolidarea Global Ocean Observing System, infrastructura internațională pentru observarea oceanelor. Comisia leagă această investiție de autonomie strategică, reziliență climatică și conservarea biodiversității.

Pentru România, apelul contează prin participarea la Horizon Europe și prin temele pe care țara le are deja pe masă: PFAS, restaurarea naturii, Marea Neagră, specii invazive și monitorizarea biodiversității.

Comisia va prezenta apelul într-o sesiune online la 16 octombrie. Un eveniment pentru identificarea partenerilor de proiect este programat la 19 octombrie.

230 de milioane de euro nu vor opri singure pierderea biodiversității. Pot însă decide ce vom putea măsura și înțelege mai bine înaintea următoarelor decizii politice.

Natura intră astfel într-o etapă nouă a cercetării europene: nu mai stă doar în pădure sau în rezervație. Stă și în laboratorul de chimie, în fabrica de baterii și în serverul unui centru de date.