# Tranziția verde intră în mină: Brazilia deschide cursa pentru mineralele critice

_Published: 2026-09-07_

O mașină electrică nu are țeavă de eșapament, dar începe într-o mină. Turbina eoliană nu arde cărbune, însă magnetul ei permanent poate depinde de neodim, praseodim, terbiu sau disprosiu. Panourile solare, bateriile și rețelele electrice mută presiunea energetică de la combustibili spre metale. Brazilia tocmai a decis să accelereze această cursă. La 2 septembrie 2026, Senatul brazilian a aprobat cadrul pentru exploatarea mineralelor critice și strategice, inclusiv pământurile rare, iar proiectul merge acum la președintele Luiz Inácio Lula da Silva.

Brazilia deține a doua rezervă mondială de pământuri rare, după China. Noua legislație creează un fond de garantare de 2 miliarde de reali, echivalentul a aproximativ 391 de milioane de dolari, și prevede stimulente fiscale de 5 miliarde de reali, aproape 978 de milioane de dolari, pentru procesarea internă. [Cadrul aprobat de Senatul Braziliei](https://apnews.com/article/brazil-minerals-rare-earths-politics-23c269b2738ded4a6c4cd2f696f83102) nu urmărește doar extragerea minereului, ci și păstrarea unei părți mai mari din valoare în economia braziliană.

## Mineralele critice sunt combustibilul ascuns al tranziției verzi

Tranziția energetică promite o economie cu mai puține emisii, dar are nevoie de cantități mari de materiale. Pământurile rare intră în magneți permanenți, electronice și motoare electrice. Cuprul este indispensabil pentru cabluri și rețele. Grafitul intră în baterii. Magneziul este folosit în aliaje ușoare și industrii strategice.

Aici apare contradicția. Reducerea dependenței de petrol și gaze nu înseamnă reducerea automată a dependenței de resurse naturale. Înseamnă schimbarea resurselor de care depindem. O economie electrificată poate consuma mai puțin combustibil, dar cere mai multă extracție, procesare, apă, energie și infrastructură pentru metale.

Brazilia vrea să evite rolul clasic de exportator de materie brută. Lula a insistat că țara trebuie să dezvolte industrie internă și să nu repete modelul istoric în care aurul, argintul sau alte resurse plecau, iar valoarea adăugată rămânea în altă parte. În aprilie 2026, compania USA Rare Earth a anunțat o tranzacție de aproximativ 2,8 miliarde de dolari pentru Serra Verde, singurul producător comercial brazilian de pământuri rare.

## Mai mult minerit înseamnă și mai mult risc ecologic

Problema nu este numai cine controlează minereul. Unele proiecte pot ajunge în apropierea ecosistemelor sensibile, inclusiv în regiunea amazoniană. Exploatarea poate însemna defrișare, drumuri noi, steril, consum de apă, contaminare și conflicte cu comunitățile locale. Tocmai de aceea, organizații braziliene au avertizat că accelerarea proiectelor nu poate deveni o derogare generală de la standardele sociale și de mediu.

Tranziția verde are astfel un test incomod: dacă tehnologiile curate sunt construite prin degradarea accelerată a altor ecosisteme, bilanțul nu poate fi evaluat doar la capătul cablului electric. Emisiile evitate contează, dar contează și locul din care vin materialele.

Este o lecție relevantă și pentru România. Minele închise au lăsat în urmă ape acide, metale grele și costuri care pot continua decenii după oprirea extracției. [ȘtireaVerde a documentat moștenirea toxică a minelor abandonate din România](https://stireaverde.ro/06/08/2026/stiri/mine-abandonate-romania-apa-acida-metale-grele-baiut/), unde închiderea administrativă nu oprește reacțiile chimice din galerii.

## România intră deja în aceeași cursă pentru materii prime

Uniunea Europeană tratează materiile prime critice ca problemă de securitate economică. Pentru 2030, Actul european privind materiile prime critice urmărește ca Uniunea să acopere prin extracție internă 10% din consumul anual de materii strategice, prin procesare 40%, iar prin reciclare 25%.

România are trei proiecte incluse de Comisia Europeană între proiectele strategice: Rovina pentru cupru, SALROM Baia de Fier pentru grafit de calitate pentru baterii și Verde Magnesium pentru magneziu metalic. Aceste proiecte beneficiază de termene accelerate pentru autorizare și acces mai facil la sprijin financiar și industrial.

Asta mută discuția din Brazilia direct în Carpați. România poate câștiga investiții, capacități industriale și un rol mai mare în lanțurile europene. Dar experiența proprie arată și costul unei exploatări prost administrate. Orice relansare minieră serioasă trebuie judecată nu doar după tonele scoase din pământ, ci și după apă, steril, restaurare și garanțiile financiare pentru perioada de după închiderea minei.

## Decarbonizarea nu elimină extracția, o mută

Cursa globală pentru pământuri rare este alimentată simultan de climă, industrie, apărare și geopolitică. China domină încă multe segmente ale lanțului, iar Brazilia, Statele Unite și Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de un singur furnizor.

Riscul sistemic este ca viteza tranziției să devină argument pentru scurtarea controlului de mediu. O autorizare mai rapidă poate reduce blocajele administrative. Dacă reduce însă și calitatea evaluării, costul poate reveni comunităților după ce investiția a plecat.

Tranziția energetică nu închide epoca resurselor. Îi schimbă harta. În locul conductei apar cariera, instalația de procesare și halda de steril. Întrebarea nu mai este dacă vom extrage minerale pentru economia verde, ci dacă vom reuși să nu repetăm, cu metale noi, greșelile vechii economii extractive.