# România schimbă indicele de calitate a aerului. Poluarea cu PM2.5 și PM10 se vede acum de la o oră la alta

_Published: 2026-10-07_

Un episod de poluare poate începe la ora 20:00 și se poate termina înainte de dimineață. Dacă indicatorul public folosește media ultimelor 24 de ore, vârful poate fi diluat de celelalte 23 de ore mai curate.

România a schimbat această logică de la 1 octombrie 2026. Indicii oficiali pentru particulele PM10 și PM2.5 afișați pe calitateaer.ro și în aplicația „Calitate Aer” folosesc acum concentrațiile medii ale ultimei ore.

[Ministerul Mediului explică noul calcul al indicilor de calitate a aerului](https://mmediu.ro/comunicare/comunicate-de-presa/diana-buzoianu-indicii-orari-de-calitate-a-aerului-sunt-disponibili-de-ieri-pe-calitateaer-ro-si-in-aplicatia-calitate-aer/) prin nevoia de a face mai repede vizibile variațiile recente ale poluării.

Întrebarea este dacă România respiră de la 1 octombrie un aer diferit. Nu. S-a schimbat instrumentul prin care publicul îl vede. Iar această diferență poate fi esențială atunci când poluarea apare în episoade scurte și intense.

## PM2.5 și PM10 nu mai sunt diluate într-o medie de 24 de ore

Până la schimbare, indicele pentru particulele în suspensie utiliza media mobilă a ultimelor 24 de ore. Un vârf de concentrație de câteva ore era amestecat matematic cu perioadele mai curate dinainte.

Din 1 octombrie, PM10 și PM2.5 sunt integrate în indice pe baza mediei orare. Dacă o stație înregistrează o creștere rapidă, aceasta poate deveni vizibilă publicului în următoarea actualizare.

Ministerul Mediului folosește o scară de la 1 la 6. Pentru fiecare stație, indicele general este determinat de cel mai ridicat indice specific dintre poluanții monitorizați.

Cu alte cuvinte, afișajul final trebuie să reflecte poluantul care produce situația cea mai nefavorabilă la acel moment.

Aceasta este o schimbare de comunicare, nu o redefinire a chimiei aerului.

## De ce contează o oră când vorbim despre particule fine

PM2.5 reprezintă particule cu diametrul de cel mult 2,5 micrometri. Sunt suficient de mici pentru a pătrunde adânc în sistemul respirator, iar expunerea cronică este asociată cu efecte cardiovasculare și respiratorii.

PM10 include particule mai mari, dar suficient de mici pentru a fi inhalate. Traficul, încălzirea, arderea materialelor, activitățile industriale și praful pot contribui la concentrațiile măsurate.

Un indicator orar devine util tocmai pentru comportamentul zilnic: o plimbare, alergarea în aer liber, drumul copilului spre parc sau alegerea momentului pentru aerisirea locuinței.

[Nivelurile ridicate de PM2.5 din București-Ilfov](https://stireaverde.ro/09/09/2026/anchete/pm25-bucuresti-ilfov-cea-mai-poluata-regiune-ue/) arată de ce accesul rapid la informație nu este o chestiune cosmetică pentru România.

Un indice care reacționează mai repede nu elimină poluarea. Reduce însă timpul în care publicul află despre ea.

## Datele apar repede, dar nu sunt încă definitiv validate

Există o limitare importantă. Ministerul precizează că valorile sunt publicate rapid, în timp ce procesul de validare și certificare este încă în desfășurare.

Asta înseamnă că unele date pot fi verificate și corectate ulterior. O valoare afișată la o anumită oră trebuie tratată ca informație operațională, nu automat ca valoare finală folosită în rapoarte statistice sau proceduri juridice.

Diferența este sănătoasă dacă este înțeleasă. Publicul are nevoie de viteză pentru a lua decizii zilnice. Instituțiile au nevoie de verificare pentru a produce serii oficiale corecte.

Aplicația permite alegerea unei stații favorite și activarea notificărilor. Utilizatorul poate urmări și evoluția concentrațiilor pe diferite intervale.

Problema rămâne densitatea și amplasarea rețelei. Un senzor oficial descrie aerul din punctul în care este instalat, nu fiecare stradă dintre stații.

## Un indice mai bun face poluarea mai vizibilă, nu mai mică

România are un istoric complicat al calității aerului, mai ales în marile aglomerări urbane. Bucureștiul are probleme persistente cu particulele fine și dioxidul de azot, iar accesul la date a fost criticat ani la rând.

Noul sistem rezolvă o problemă concretă: latența indicatorului pentru particule.

Nu rezolvă sursele emisiilor. Nu reduce traficul. Nu oprește arderile ilegale. Nu modernizează încălzirea rezidențială și nu adaugă automat stații noi de monitorizare.

Dar face mai greu de ascuns un episod scurt în media unei zile întregi.

Pentru prima dată, diferența dintre aerul de la ora 8:00 și cel de la ora 20:00 poate deveni mult mai clară pe instrumentul oficial.

Poluarea nu s-a schimbat pe 1 octombrie. S-a schimbat viteza cu care devine vizibilă.