# 37.000 de tone de deșeuri periculoase, îngropate în Croația. PFAS au ajuns în apa subterană

_Published: 2026-09-08_

Aproximativ 37.000 de tone de deșeuri periculoase sunt încă depozitate ilegal la Gospić, în Croația, mare parte îngropate într-un fost complex industrial. Deșeurile includ plastic, echipamente electronice, materiale din construcții și deșeuri medicale. O parte a fluxurilor a venit din Italia și Slovenia, iar Associated Press menționează și Germania între țările de origine. Expertiza făcută publică de USKOK a identificat concentrații crescute de metale în sol și compuși PFAS în apa subterană. Cazul Gospić expune o vulnerabilitate europeană: un deșeu poate traversa legal o frontieră, iar trasabilitatea lui poate fi falsificată după ce ajunge la destinație.

## 37.000 de tone de deșeuri periculoase au rămas la Gospić

Scandalul a revenit în centrul atenției pe 5 septembrie 2026, când zeci de mii de oameni au protestat la Zagreb și au cerut îndepărtarea deșeurilor. [informațiile Associated Press despre deșeurile periculoase de la Gospić](https://apnews.com/article/croatia-protest-toxic-waste-environment-1db8bad3c3d03d352d99c3cb2d6afd24) arată că materialele sunt încă pe amplasament la mai mult de un an după declanșarea anchetei.

Cazul judiciar este mai vechi decât protestul. USKOK a deschis în februarie 2025 o investigație împotriva a zece persoane și patru companii. Procurorii suspectează existența unei structuri care a importat și preluat deșeuri, apoi le-a eliminat în condiții nepermise în Gospić, Varaždin și Benkovac.

USKOK susține că deșeuri plastice mărunțite și alte materiale amestecate au fost aduse din Slovenia și Italia. Deșeurile medicale și alte fluxuri mixte proveneau și din Croația. O parte a materialelor ar fi fost îngropată și acoperită cu pământ și pietriș.

La Gospić, problema nu mai privește doar existența unui depozit ilegal. Apa subterană a intrat în ecuație.

## PFAS în apa subterană și metale în sol

USKOK a făcut publică la 6 august 2026 expertiza de mediu realizată pentru complexul industrial Bilajska 50 din Gospić. Associated Press consemnează că analiza a identificat concentrații crescute de metale în sol și compuși PFAS în apa subterană.

PFAS reprezintă o familie foarte mare de substanțe chimice persistente, cunoscute frecvent drept „chimicale eterne”. Persistența lor transformă contaminarea apei într-o problemă diferită de un episod punctual de poluare: compușii pot rămâne mult timp în mediu și se pot deplasa prin sistemele hidrologice.

Autoritățile croate au comunicat însă și rezultate negative pentru mai multe probe de apă și sol prelevate în Gospić. Cele două informații nu trebuie confundate. Detectarea contaminanților într-un punct de monitorizare nu demonstrează automat contaminarea întregului sistem local de apă. Ea demonstrează existența unei surse care trebuie delimitată și urmărită.

Geologia amplifică riscul. Regiunea are relief carstic, iar apa se poate deplasa rapid prin fisuri și cavități subterane. Specialiști citați de AP avertizează că poluarea ar putea migra prin sistemul hidrologic spre bazinul Adriaticii.

## Crima de mediu poate începe cu o hârtie perfectă

Partea cea mai relevantă pentru România nu este cantitatea spectaculoasă de deșeuri. Este mecanismul descris de procurorii croați.

USKOK suspectează că documente privind achiziția, transportul și tratarea deșeurilor au fost falsificate. Date nereale ar fi fost prezentate inclusiv inspectorilor de mediu, pentru ca fluxurile de deșeuri să pară gestionate legal. Procurorii susțin și că operațiunea urmărea obținerea de bani prin continuarea preluării deșeurilor, chiar dacă instalațiile nu mai aveau capacitatea legală necesară.

Suspecții ar fi obținut cel puțin 465.943 de euro numai din importul și acceptarea unor deșeuri eliminate ilegal la Benkovac. Ancheta include și suspiciuni privind spălarea banilor, evaziunea fiscală și constituirea unui grup infracțional.

Cazul demonstrează o limită esențială a controlului deșeurilor: trasabilitatea documentară valorează cât verificarea operațiunii din teren. Un transport poate avea origine, destinatar și documente, dar sistemul eșuează dacă ceea ce se declară drept tratare devine, în realitate, o groapă acoperită cu pământ.

## De ce Gospić este relevant pentru România și regulile DIWASS

România a intrat la 21 mai 2026 în noul sistem european digital pentru transferurile transfrontaliere de deșeuri. [regulile DIWASS pentru transferurile de deșeuri din România](https://stireaverde.ro/18/05/2026/stiri/diwass-obligatoriu-21-mai-2026/) mută notificările, documentele de circulație și schimburile dintre operatori și autorități într-un sistem electronic comun.

Digitalizarea poate face traseul mai greu de falsificat și permite autorităților din state diferite să vadă același flux. Dar Gospić arată unde începe următoarea vulnerabilitate. Un sistem poate urmări camionul până la poarta instalației. Nu poate garanta singur ce se întâmplă după descărcare.

De la 21 noiembrie 2026, regulile europene pentru exporturile de deșeuri devin mai stricte. În 2027 intră și obligații suplimentare privind verificarea instalațiilor din țările terțe. Cazul croat arată însă că problema nu există numai în afara Uniunii Europene. Italia, Slovenia și Croația sunt toate state membre.

Aici se află miza pentru România. Controlul la frontieră este doar primul filtru. Inspecția instalației, verificarea capacității reale de tratare, confruntarea documentelor cu volumele fizice și urmărirea produsului rezultat sunt celelalte.

La Gospić, deșeurile au traversat Europa, au intrat într-o instalație și apoi au dispărut din evidența realității sub pământ. Au reapărut abia când solul și apa au început să păstreze propria evidență.