# O vopsea albă poate răci acoperișul cu 13,5°C sub temperatura aerului. Reflectă 98% din lumina Soarelui

_Published: 2026-11-09_

Într-o zi caniculară, acoperișul unei clădiri poate deveni mult mai fierbinte decât aerul din jur. Căldura acumulată pătrunde treptat în interior, iar aparatele de aer condiționat consumă mai multă electricitate. O vopsea albă care răcește acoperișul ar putea schimba această situație. Un material dezvoltat în Statele Unite reflectă până la 98% din radiația solară și a redus temperatura unei suprafețe experimentale cu până la 13,5°C sub temperatura aerului exterior.

Tehnologia a fost testată timp de 28 de zile în Tampa, Florida, de o echipă de la University of South Florida. Rezultatele arată că suprafețele tratate pot rămâne mai reci decât aerul înconjurător, fără consum direct de electricitate pentru răcire. Materialul nu este încă disponibil comercial, iar economiile efective la facturile locuințelor nu au fost demonstrate.

## Vopseaua albă care răcește acoperișul reflectă până la 98% din lumina solară

Acoperișurile convenționale absorb o parte importantă din energia solară. Materialele închise la culoare se încălzesc puternic, iar căldura poate fi transmisă către spațiile interioare.

Un acoperiș deschis la culoare reflectă mai multă radiație, reducând încălzirea suprafeței.

Noua vopsea, dezvoltată în laboratorul profesorului Yogi Goswami, merge mai departe. Materialul combină reflectarea radiației solare cu răcirea radiativă pasivă.

Reflectivitatea raportată ajunge la 98%. Cu alte cuvinte, numai o mică parte din energia solară incidentă este absorbită de suprafața tratată, în condițiile de testare.

Dar reflectarea luminii nu explică singură rezultatul.

Vopseaua este proiectată să emită eficient radiație termică în intervalele de lungimi de undă care pot traversa atmosfera și ajunge către spațiul cosmic.

Acest mecanism permite evacuarea unei părți din căldură fără utilizarea compresoarelor sau ventilatoarelor.

În condiții favorabile, suprafața poate deveni chiar mai rece decât aerul din jur.

Principiul poartă denumirea de răcire radiativă pasivă și este investigat ca posibilă soluție pentru reducerea consumului de energie al clădirilor.

## Un experiment de 28 de zile a înregistrat o răcire maximă de 13,5°C

Pentru verificarea performanței, cercetătorii au desfășurat teste în exterior, într-un climat cald și umed.

Au construit trei probe experimentale. Fiecare avea o bază termoizolantă acoperită cu folie de aluminiu.

Prima probă a primit noua vopsea. A doua a fost acoperită cu un produs comercial pentru acoperișuri reflectorizante. A treia a rămas fără strat de vopsea.

Temperaturile au fost înregistrate între orele 10:00 și 17:00, pe parcursul a 28 de zile.

În [testele în aer liber ale materialului pentru răcirea pasivă](https://www.usf.edu/news/2026/new-paint-developed-at-usf-could-keep-your-home-cooler-and-lower-energy-bills.aspx), proba tratată a înregistrat cele mai scăzute temperaturi.

Reducerea maximă a ajuns la 13,5°C sub temperatura aerului ambiant.

Cifra descrie cel mai bun rezultat observat în experiment. Nu reprezintă o scădere constantă de 13,5°C și nici reducerea temperaturii din interiorul unei locuințe.

De asemenea, testele au fost efectuate pe probe de dimensiuni reduse, nu pe acoperișurile unor case locuite.

Performanța unui material aplicat pe o clădire întreagă poate depinde de izolație, ventilație, geometria acoperișului și condițiile meteorologice.

## Facturile la aer condiționat ar putea scădea, dar economiile nu sunt încă demonstrate

Profesorul Yogi Goswami consideră că tehnologia ar putea reduce substanțial consumul de energie destinat răcirii clădirilor.

El estimează că economiile la facturi ar putea ajunge la 50% în anumite aplicații. Aceasta este însă o perspectivă exprimată de inventator, nu un rezultat măsurat în locuințe reale.

Experimentul a evaluat temperatura unor suprafețe expuse la soare. Nu a măsurat consumul electric al unei clădiri înainte și după aplicarea vopselei.

Diferența este importantă deoarece energia necesară climatizării depinde de numeroși factori.

O locuință bine izolată, cu ferestre umbrite și ventilație eficientă poate avea un necesar de răcire diferit față de o clădire slab izolată.

Contează și orientarea acoperișului, suprafața expusă și temperatura interioară dorită.

Întrebarea este dacă aplicarea materialului ar reduce automat factura de electricitate la jumătate. Nu există încă această demonstrație.

Mai trebuie evaluată rezistența vopselei la ploaie, vânt, radiații ultraviolete și acumularea murdăriei.

Depunerile de praf pot modifica proprietățile optice ale unei suprafețe. O reflectivitate ridicată la aplicare nu garantează păstrarea aceleiași performanțe după ani de utilizare.

Echipa a depus o cerere provizorie de brevet și dezvoltă un strat protector transparent. Scopul este creșterea durabilității fără compromiterea efectului de răcire.

## Ce ar însemna această tehnologie pentru locuințele din România

În orașele românești, temperaturile ridicate din timpul verii cresc necesarul de climatizare, în special în clădirile cu acoperișuri expuse direct la soare.

O suprafață care absoarbe mai puțină energie solară poate contribui la limitarea încălzirii clădirii.

Tehnologia ar putea fi relevantă pentru hale industriale, depozite, clădiri comerciale și locuințe cu acoperișuri întinse.

Există însă diferențe între condițiile climatice din Florida și cele din România.

În Tampa, cercetătorii au testat materialul într-un climat cald. În România, acoperișurile trebuie să funcționeze și în timpul iernii, când aportul solar poate fi benefic pentru încălzire.

Prin urmare, avantajul anual trebuie evaluat printr-un bilanț între energia economisită vara și eventualele modificări ale necesarului de încălzire iarna.

Tehnologia este diferită de [acoperișurile verzi utilizate pentru adaptarea climatică a clădirilor](https://stireaverde.ro/10/09/2026/stiri/lege-obligatie-acoperisuri-verzi-romania-2027-codul-urbanismului/). Vegetația răcește prin umbrire și evapotranspirație, în timp ce noua vopsea acționează prin proprietăți optice și radiative.

Nu există încă date care să demonstreze că materialul american este mai eficient economic decât alte soluții disponibile în România.

Înaintea unei utilizări comerciale sunt necesare teste pe clădiri reale, evaluări de durabilitate și analize privind costurile și impactul asupra mediului.

Prototipul a demonstrat totuși ceva relevant: un acoperiș expus la soare poate deveni mai rece decât aerul exterior, fără un aparat care să consume electricitate pentru acel proces.

Într-un oraș supraîncălzit, unde fiecare acoperiș absoarbe energie timp de ore întregi, o suprafață capabilă să elimine căldura fără zgomot și fără compresor ar putea schimba felul în care sunt proiectate clădirile.