# Vortexul polar se destabilizează neobișnuit de devreme. Europa ar putea avea episoade de frig în următoarele săptămâni _Published: 2026-11-09_ La aproximativ 30 de kilometri deasupra Arcticii, vânturile care ar trebui să se intensifice înaintea iernii dau semne neobișnuite de slăbire. Vortexul polar se destabilizează mult mai devreme decât în mod obișnuit, iar meteorologii urmăresc posibilitatea unei încălziri stratosferice bruște. Fenomenul ar putea influența circulația atmosferică și crește probabilitatea unor episoade de frig în anumite regiuni europene. Andrew Charlton-Perez, profesor de meteorologie la University of Reading, afirmă că momentul acestei perturbări este fără precedent în observațiile moderne. Datele satelitare disponibile din 1979 și informațiile istorice anterioare nu indică un eveniment comparabil produs atât de devreme. Totuși, slăbirea vortexului nu înseamnă automat o iarnă geroasă în România. ## Vortexul polar a început să slăbească înainte să se formeze complet Vortexul polar stratosferic este o circulație de vânturi puternice care înconjoară regiunea arctică în sezonul rece. El contribuie la menținerea aerului foarte rece în apropierea Polului Nord. În mod obișnuit, sistemul se consolidează în timpul toamnei și atinge intensități ridicate în lunile de iarnă. Anul acesta, perturbarea a apărut într-o etapă neobișnuit de timpurie. Meteorologii observă o creștere a temperaturilor stratosferice și slăbirea vânturilor care formează vortexul. Într-un episod major de încălzire stratosferică bruscă, vânturile dominante pot ajunge să își inverseze direcția. Vortexul se poate deplasa, deforma sau fragmenta. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de sudden stratospheric warming, prescurtat SSW. Profesorul Charlton-Perez explică faptul că evenimentele de acest tip apar, în medie, aproximativ o dată la doi ani. Ele sunt însă întâlnite de regulă mult mai târziu în sezon. În [analiza perturbării timpurii a vortexului polar](https://www.reading.ac.uk/news/2026/Expert-Comment/Early-polar-vortex-split-may-impact-UK-snow-and-drought), meteorologul subliniază că sistemul a avut foarte puțin timp să se consolideze înaintea destabilizării. La 7 noiembrie, prognozele indică o probabilitate ridicată de inversare a vânturilor stratosferice în cursul lunii. Confirmarea unui episod major depinde însă de observațiile efective. ## De ce schimbările de la 30 de kilometri înălțime pot afecta vremea la sol Vortexul polar nu este același lucru cu un val de frig. El se află în stratosferă, mult deasupra stratului atmosferic unde se formează vremea obișnuită. Totuși, cele două regiuni atmosferice sunt conectate. Perturbările stratosferice pot modifica ulterior circulația din troposferă. Unul dintre efectele posibile este schimbarea traseului curentului-jet, banda de vânturi puternice care influențează deplasarea sistemelor meteorologice. În anumite situații, această reorganizare favorizează blocaje atmosferice și pătrunderea aerului rece către latitudini mai joase. Legătura nu funcționează identic la fiecare eveniment. Unele încălziri stratosferice produc schimbări evidente la sol, iar altele au efecte reduse. [Prognozele privind circulația atmosferică deasupra Arcticii](https://www.metoffice.gov.uk/blog/2026/deep-dive-could-changes-high-above-the-arctic-influence-the-uks-weather) indică posibilitatea unei inversări temporare a vânturilor. Met Office avertizează însă că intensitatea și durata evenimentului rămân incerte. Chiar dacă perturbarea se confirmă, efectele asupra vremii pot apărea după mai multe săptămâni. Prin urmare, o schimbare în stratosferă nu poate fi transformată direct într-o prognoză de temperatură pentru București, Berlin sau Londra. ## El Niño ar putea contribui la fenomen, dar legătura nu este demonstrată În Pacific, un episod El Niño deosebit de puternic influențează deja circulația atmosferică globală. El Niño poate favoriza, în anumite condiții, perturbarea vortexului polar și apariția încălzirilor stratosferice bruște. Legătura este cunoscută din analizele climatice, dar nu explică automat evenimentul actual. Andrew Charlton-Perez avertizează că nu există suficiente date pentru a atribui direct perturbarea din noiembrie 2026 fenomenului El Niño. O dificultate suplimentară este momentul apariției. Influența El Niño asupra vortexului este observată mai frecvent în a doua parte a iernii, în special în ianuarie și februarie. Există și un posibil efect opus așteptărilor publice. O perturbare stratosferică nu trebuie să producă obligatoriu ninsori abundente. Pentru Marea Britanie, profesorul britanic consideră că un episod prelungit de vreme uscată ar putea deveni mai problematic decât ninsoarea imediată. Unele regiuni britanice se confruntă deja cu rezerve reduse de apă, după o vară caldă și secetoasă. Persistența blocajelor atmosferice ar putea limita refacerea acumulărilor înaintea sezonului cald următor. ## Ce ar putea însemna destabilizarea vortexului polar pentru România Pentru România, consecințele depind de poziția sistemelor atmosferice care se vor forma ulterior. O perturbare a vortexului poate favoriza transportul aerului rece spre Europa, dar nu stabilește nici direcția exactă a deplasării, nici durata episoadelor de frig. În unele configurații, România ar putea primi aer rece continental. În altele, temperaturile pot rămâne apropiate de normale sau chiar peste acestea. Există și o componentă energetică. [Perturbările vortexului polar pot crește probabilitatea unor vârfuri de consum electric](https://stireaverde.ro/12/10/2026/stiri/vortex-stratosferic-consum-energie-europa/) în anumite regiuni europene, atunci când favorizează episoadele de frig. Estimările pentru nordul și centrul Europei indică o creștere a probabilității cererii electrice extreme de 1,5 până la 3 ori în unele situații analizate. Acest interval nu poate fi transferat automat României și nu reprezintă o prognoză a facturilor pentru iarna 2026–2027. Întrebarea este dacă românii trebuie să se pregătească deja pentru o iarnă excepțional de rece. Nu există suficiente informații pentru o asemenea afirmație. Prognozele meteorologice actualizate și avertizările Administrației Naționale de Meteorologie rămân instrumentele relevante pentru deciziile concrete. Vortexul polar se destabilizează într-un moment neobișnuit al anului. Dar între vânturile aflate la 30 de kilometri deasupra Arcticii și prima dimineață geroasă din România există încă multe variabile pe care atmosfera nu le-a decis.