# Pragul de 1,5°C va fi depășit. Noua miză climatică este cât de sus urcă planeta și cât timp rămâne acolo

_Published: 2026-09-10_

Planeta este pe cale să depășească pragul climatic de 1,5°C în următorii ani, iar scenariul cel mai favorabil analizat de UNEP indică un vârf de aproximativ 1,8°C peste nivelul preindustrial. Alte scenarii trec de 2°C. Diferența de câteva zecimi de grad nu este marginală: UNEP avertizează că fiecare fracțiune suplimentară și fiecare an petrecut peste 1,5°C măresc riscul de fenomene extreme, pierderi de ecosisteme și puncte de basculare ireversibile. Strategia climatică intră astfel într-o etapă nouă: reducerea înălțimii și duratei depășirii, urmată de revenirea sub 1,5°C.

## Depășirea pragului de 1,5°C nu mai este tratată ca un scenariu îndepărtat

[UNEP descrie noua traiectorie climatică drept „overshoot, peak and decline”](https://www.unep.org/news-and-stories/press-release/unep-world-set-cross-15degc-global-warming-can-still-limit-adapt-and): depășire, atingerea unui vârf și apoi scăderea temperaturii.

Cel mai favorabil scenariu analizat duce încălzirea la aproximativ 1,8°C. Majoritatea celorlalte scenarii urcă mai mult, unele peste 2°C.

**UNEP estimează că pragul de 1,5°C va fi depășit probabil în următorii câțiva ani.**

Valoarea de 1,5°C trebuie înțeleasă corect. Acordul de la Paris privește încălzirea climatică pe termen lung față de perioada preindustrială. Un singur an foarte cald nu echivalează automat cu depășirea definitivă a obiectivului climatic.

## 1,8°C nu este aproape același lucru cu 1,5°C

Trei zecimi de grad par mici într-o prognoză meteo. La media temperaturii întregii planete, diferența schimbă riscul.

UNEP avertizează asupra intensificării fenomenelor extreme, pierderilor de ecosisteme, problemelor de sănătate, securitate alimentară și apă. Orașele de coastă și statele insulare joase devin mai vulnerabile.

Crește și probabilitatea depășirii unor puncte de basculare. Printre sistemele sensibile se află marile calote glaciare, Amazonul și circulația meridională atlantică.

[Punctele de basculare climatică și riscul schimbărilor ireversibile](https://stireaverde.ro/29/05/2026/stiri/puncte-basculare-climatica-16-praguri-critice/) explică de ce temperatura de vârf contează chiar dacă planeta ar putea fi răcită ulterior.

**O revenire viitoare sub 1,5°C nu readuce automat ecosistemele și comunitățile la starea de dinaintea depășirii.**

## Coborârea temperaturii cere emisii negative, nu doar net-zero

Prima etapă rămâne reducerea rapidă și susținută a emisiilor de gaze cu efect de seră. UNEP include explicit și reducerea metanului.

Net-zero devine însă un punct intermediar. Pentru ca temperatura să scadă după atingerea vârfului, lumea ar trebui să intre ulterior într-o perioadă de emisii net-negative.

Asta presupune eliminarea din atmosferă a unei cantități mai mari de CO2 decât cea emisă.

UNEP include captarea dioxidului de carbon din atmosferă în arhitectura revenirii sub 1,5°C. Soluțiile pot implica procese naturale și tehnologice, dar raportul cere guvernanță strictă.

**Eliminarea carbonului nu înlocuiește reducerea emisiilor. Devine relevantă numai după reducerea masivă a emisiilor reziduale.**

Dacă încălzirea ajunge prea aproape de 2°C, cantitatea de carbon care ar trebui eliminată și costurile adaptării cresc puternic.

## Pentru România, fiecare zecime de grad se traduce în risc, nu într-o medie abstractă

UNEP nu produce în această analiză o prognoză separată pentru România. Legătura este structurală.

O planetă mai caldă înseamnă o probabilitate mai mare a episoadelor extreme care afectează agricultura, apa, sănătatea și infrastructura europeană. România intră în această ecuație prin secetă, arșiță, incendii și precipitații intense.

Adaptarea devine obligatorie chiar dacă emisiile globale încep să scadă. Climatul care a fost deja încălzit continuă să producă efecte.

Noua miză nu mai încape într-o singură întrebare: „mai putem evita 1,5°C?”. UNEP mută discuția spre trei variabile măsurabile: cât depășim, cât timp rămânem deasupra și cât de repede putem coborî.

Pe grafic, diferența dintre 1,5°C și 1,8°C are numai câțiva milimetri. Într-un ghețar, o pădure sau un oraș în caniculă, acei milimetri pot reprezenta o lume diferită.