# 645 de milioane de oameni încă suferă de foame. Următoarea criză alimentară poate veni din zece direcții simultan

_Published: 2026-09-10_

Foamea globală a scăzut pentru al treilea an consecutiv, dar 645 de milioane de oameni au rămas subnutriți în 2025, adică 7,8% din populația mondială. Alte 2,1 miliarde de persoane s-au confruntat cu insecuritate alimentară moderată sau severă. În același timp, aproximativ 2,7 miliarde de oameni nu își permit o dietă sănătoasă. HLPE-FSN, grupul de experți al Comitetului ONU pentru Securitate Alimentară Mondială, identifică zece probleme care pot decide evoluția hranei în următorul deceniu. Clima este numai una dintre ele. Geopolitica, comerțul, concentrarea corporativă, inteligența artificială, sănătatea și accesibilitatea alimentelor se suprapun peste aceeași farfurie.

## Securitatea alimentară globală se îmbunătățește, dar foarte lent

[HLPE-FSN identifică zece probleme structurale pentru securitatea alimentară și nutriție](https://www.fao.org/cfs/cfs-hlpe/insights/news-insights/news-detail/save-the-date--launch-of-the-note-on--critical--emerging-and-enduring-issues-for-food-security-and-nutrition/en) în noua sa analiză lansată la 4 septembrie 2026.

Punctul de plecare este contradictoriu. Numărul persoanelor afectate de foame a scăzut, dar rămâne enorm.

**645 de milioane de oameni au suferit de foame în 2025, echivalentul a 7,8% din populația lumii.**

Valoarea este cu aproximativ 14 milioane mai mică decât în 2024 și cu 43 de milioane sub vârful din 2022.

Progresul nu este uniform. Africa concentra aproximativ 309 milioane de persoane subnutrite în 2025, iar Asia aproximativ 292 de milioane.

## Foamea și imposibilitatea de a mânca sănătos sunt două probleme diferite

Un om poate primi suficiente calorii și totuși să nu își permită o alimentație diversă și nutritivă.

FAO estimează că aproximativ 2,7 miliarde de oameni nu își permit o dietă sănătoasă. Această cifră este de peste patru ori mai mare decât numărul estimat al persoanelor afectate de foame.

**Securitatea alimentară nu mai poate fi măsurată numai prin întrebarea dacă există suficientă mâncare.**

Prețul, distribuția, calitatea nutritivă și stabilitatea aprovizionării devin la fel de importante ca producția totală.

[Legătura dintre căldură, cereale și prețurile alimentelor](https://stireaverde.ro/13/08/2026/stiri/preturi-alimente-caldura-cereale/) arată cât de repede un șoc climatic poate trece din câmp în factura gospodăriei.

## Clima este numai una dintre cele zece presiuni identificate de FAO

HLPE-FSN grupează riscurile într-o arhitectură mult mai largă decât seceta și producția agricolă.

Agenda post-2030, crizele climatice și legătura dintre hrană, biodiversitate și degradarea terenurilor formează prima parte a tabloului.

Urmează geopolitica și crizele multiple, comerțul internațional și concentrarea corporativă. Acestea pot modifica prețul, accesul la inputuri și capacitatea unor state de a cumpăra hrană.

Inteligența artificială și digitalizarea apar separat. Tehnologia poate optimiza producția și distribuția, dar ridică întrebări privind accesul la date și concentrarea puterii.

One Health leagă agricultura de sănătatea oamenilor, animalelor și ecosistemelor. Lista este completată de accesibilitatea dietelor sănătoase și de capacitatea oamenilor de a influența propriul sistem alimentar.

**Cele zece probleme nu sunt independente. Ele se pot amplifica reciproc în aceeași criză.**

## O recoltă bună nu garantează o farfurie accesibilă

România ilustrează o parte din această contradicție. Este producător și exportator important de cereale, dar prețul hranei interne depinde și de energie, procesare, importuri, logistică și venituri.

Un stat poate exporta materie primă și importa alimente cu valoare adăugată mai mare. Poate avea producție agricolă mare și gospodării care reduc calitatea dietei din cauza prețului.

Pentru România, raportul HLPE-FSN este relevant mai ales prin intersecția riscurilor. Seceta poate reduce producția. Geopolitica poate modifica energia și îngrășămintele. Comerțul poate muta prețurile. Concentrarea pieței poate influența puterea de negociere.

De aceea, cele 645 de milioane de oameni care suferă astăzi de foame reprezintă numai partea cea mai vizibilă a sistemului.

Foamea mondială a scăzut în 2025. În același timp, miliarde de oameni continuă să nu își permită ceea ce medicina numește hrană sănătoasă.

Pe raft poate exista mâncare suficientă. Criza începe în momentul în care omul din fața raftului nu mai poate ajunge la ea.