# Un El Niño extrem de puternic amenință anul 2027 cu noi fenomene meteo severe. Avertismentul Organizației Meteorologice Mondiale

_Published: 2026-11-10_

Oceanele au acumulat cantități record de căldură, iar Pacificul tropical începe să elibereze o parte din această energie către atmosferă. Un El Niño extrem de puternic în 2027 ar putea amplifica episoadele de caniculă, secetă și precipitații extreme în mai multe regiuni ale lumii. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) avertizează că episodul aflat în dezvoltare ar putea atinge o intensitate record până în decembrie 2026 și ar putea continua în primele luni ale anului următor.

Raportul climatic prezentat pe 9 noiembrie, la deschiderea COP31 din Antalya, arată că temperatura globală din ianuarie până în septembrie 2026 a fost cu 1,47°C peste media preindustrială. El Niño adaugă un impuls temporar unui sistem climatic deja încălzit de gazele cu efect de seră. Riscurile cresc, iar intensitatea fiecărui fenomen regional nu poate fi anticipată numai din evoluția Pacificului.

## Un El Niño extrem de puternic în 2027 poate amplifica temperaturile globale

El Niño reprezintă faza caldă a unei oscilații naturale a temperaturilor oceanului și a circulației atmosferice din Pacificul tropical.

În timpul episoadelor intense, apele mai calde din estul și centrul Pacificului modifică transferul de energie către atmosferă.

Aceste schimbări influențează circulația tropicală și distribuția precipitațiilor în numeroase regiuni ale lumii.

Fenomenul s-a intensificat începând din august 2026. Organizația Meteorologică Mondială estimează că ar putea deveni cel mai puternic episod înregistrat până în decembrie.

El Niño ar urma să persiste în primele luni ale anului 2027.

În medie, un asemenea fenomen contribuie la creșterea temperaturii globale anuale cu aproximativ 0,1–0,2°C, în funcție de intensitate și de evoluția sistemului climatic.

Nu înseamnă că fiecare regiune se încălzește exact cu această valoare.

Influența asupra temperaturii globale este adesea mai puternică în anul următor formării fenomenului. Din acest motiv, 2027 poate resimți efectele episodului început în 2026.

[Evaluarea climatică globală publicată de OMM la COP31](https://wmo.int/news/media-centre/state-of-climate-2026-gives-new-meaning-phrase-charts) tratează El Niño ca pe un factor suplimentar de risc într-un climat deja profund modificat.

## Oceanele sunt deja la temperaturi record

Fenomenul actual se dezvoltă într-un moment în care oceanele au acumulat cantități fără precedent de energie termică.

Temperatura medie globală din primele nouă luni ale anului 2026 a fost cu 1,47°C peste media perioadei 1850–1900.

Estimarea are o incertitudine de 0,13°C și se bazează pe nouă seturi internaționale de date climatice.

Conform OMM, ultimii patru ani, 2023–2026, ocupă primele patru poziții în clasamentul temperaturilor globale.

Oceanele absorb aproximativ 90% din surplusul de căldură acumulat în sistemul climatic.

În 2025, conținutul de căldură al oceanului a atins un record în seria observațiilor. Datele preliminare pentru 2026 indică o nouă creștere.

Nivelul mediu global al mărilor a ajuns, de asemenea, la un maxim în seria de măsurători satelitare începută în 1993.

Aceste evoluții nu sunt produse exclusiv de El Niño. Principalul motor al încălzirii pe termen lung rămâne acumularea gazelor cu efect de seră.

El Niño redistribuie temporar căldura existentă în ocean și atmosferă. Nu reprezintă sursa principală a energiei suplimentare acumulate de planetă.

## Secetele, inundațiile și sănătatea publică intră în zona de risc

Efectele El Niño diferă între continente. În unele regiuni, fenomenul favorizează precipitații abundente. În altele, crește probabilitatea secetei și a temperaturilor extreme.

Pentru agricultură, schimbarea calendarului precipitațiilor poate afecta semănatul, dezvoltarea culturilor și disponibilitatea apei.

În zonele dependente de agricultura neirigată, un sezon secetos poate reduce producția și poate accentua insecuritatea alimentară.

Există și efecte indirecte asupra sănătății. Canicula, fumul incendiilor și deteriorarea calității apei pot amplifica riscurile pentru populație.

În anumite regiuni tropicale, modificarea temperaturii și a precipitațiilor poate influența transmiterea unor boli precum dengue, malaria sau holera.

Organizația Mondială a Sănătății a clasificat efectele sanitare anticipate ale actualului episod El Niño drept urgență de sănătate publică.

Acest avertisment privește riscurile globale, nu declararea unei epidemii în fiecare țară.

Întrebarea esențială este dacă orice inundație sau val de căldură din 2027 va putea fi atribuit El Niño. Nu. Fiecare eveniment are cauze meteorologice specifice, iar atribuirea climatică necesită analize dedicate.

Fenomenul poate crește probabilitatea unor situații extreme fără să le determine individual.

## Ce înseamnă avertismentul OMM pentru România

România nu se află într-o regiune în care efectele El Niño asupra precipitațiilor și temperaturilor pot fi prognozate la fel de direct precum în unele zone tropicale.

Influența asupra Europei este indirectă și poate fi modificată de circulația Atlanticului, vortexul polar și alte mecanisme atmosferice.

[Persistența El Niño până în 2027 și efectele sale climatice](https://stireaverde.ro/08/09/2026/stiri/prognoza-el-nino-2026-2027-foarte-puternic/) au fost deja indicate de prognozele sezoniere. Noul raport OMM adaugă date despre intensificarea fenomenului și despre starea actuală a sistemului climatic global.

Pentru România, principalele sectoare care necesită monitorizare sunt agricultura, energia, resursele de apă și sănătatea publică.

Nu există însă o bază științifică suficientă pentru a afirma că El Niño va provoca direct secetă, inundații sau o anumită evoluție a temperaturilor în România, în 2027.

Deciziile trebuie fundamentate pe prognozele regionale actualizate și pe datele naționale.

La nivel internațional, OMM arată că numărul țărilor care raportează sisteme de avertizare timpurie pentru mai multe tipuri de pericole a crescut de la 56 în 2015 la 136 în 2025.

Extinderea monitorizării poate reduce vulnerabilitatea, dar eficiența avertizărilor depinde de reacția instituțiilor și a populației.

El Niño nu creează singur criza climatică. El poate însă accentua efectele unei planete care a acumulat deja prea multă căldură. Iar în 2027, fiecare nou episod extrem va apărea pe fundalul acestui dezechilibru.