# Telefonul la 13 ani: problema nu este că există în buzunar, ci cât de mult ne ocupă atenția și noaptea

_Published: 2026-09-15_

Telefonul nu trebuie să sune pentru a concura cu atenția. Utilizarea problematică a smartphone-ului s-a asociat cu reacții mai lente atunci când oamenii trebuiau să-și mute atenția între obiecte. Separat, un studiu pe 1.959 de adolescenți a găsit o altă diferență importantă. Simplul fapt că un copil primește smartphone la 13 ani nu s-a asociat semnificativ cu depresia sau obezitatea un an mai târziu. Timpul mai mare petrecut pe smartphone s-a asociat însă cu depresie, obezitate și somn insuficient. Telefonul lăsat în afara dormitorului s-a asociat cu un risc mai mic de somn insuficient. Împreună, rezultatele sugerează că problema nu poate fi redusă la întrebarea „are sau nu telefon?”. Contează felul în care dispozitivul ocupă atenția, timpul și noaptea adolescentului.

## Telefonul și atenția: ce se întâmplă când mintea trebuie să schimbe rapid obiectul

Un experiment publicat în Behavioral Sciences a testat atenția fără să folosească notificări, TikTok sau imagini cu telefoane. Participanții au executat o sarcină clasică de atenție vizuală. Ei trebuiau să identifice rapid stimuli care apăreau în poziții diferite.

Persoanele cu scoruri ridicate pentru utilizarea problematică a smartphone-ului au răspuns mai lent în ansamblu. Diferența a devenit mai clară când atenția trebuia mutată spre un obiect diferit. Autorii interpretează rezultatul ca posibilă dificultate de schimbare a atenției obiectuale.

[Testarea atenției obiectuale la persoanele cu utilizare problematică a smartphone-ului](https://www.mdpi.com/2076-328X/16/9/1581) nu demonstrează că telefonul a produs deficitul. Studiul identifică o asociere între comportamentul problematic și performanța într-o sarcină cognitivă.

Distincția este importantă. Termenul „dependență de smartphone” este încă discutat în literatura științifică. Unii cercetători preferă formularea „utilizare problematică”, tocmai pentru a nu echivala automat comportamentul cu o dependență clinică.

## La adolescenți, timpul de utilizare contează mai mult decât simpla posesie

Un al doilea studiu oferă o perspectivă mai apropiată de viața de familie. Cercetarea din JAMA Pediatrics a urmărit 1.959 de adolescenți din proiectul american Adolescent Brain Cognitive Development.

Dintre ei, 1.230 au primit un smartphone între evaluările făcute în jurul vârstelor de 13 și 14 ani. Alți 729 nu au primit. Achiziția telefonului nu s-a asociat semnificativ cu depresia sau obezitatea.

A existat însă o asociere cu somnul insuficient. Adolescenții care primiseră smartphone aveau probabilitate mai mare de a dormi sub opt ore pe noapte.

Mai important, cantitatea de utilizare a separat și mai clar grupurile. Timpul mai mare petrecut pe telefon s-a asociat cu probabilitate crescută de depresie, obezitate și somn insuficient.

**Telefonul nu devine automat o problemă când intră în casă. Poate deveni o problemă când începe să ocupe timpul care aparținea somnului, mișcării și atenției.**

## Un telefon lăsat în afara dormitorului a fost asociat cu mai mult somn

Un rezultat este deosebit de simplu pentru părinți. Adolescenții care lăsau smartphone-ul în afara dormitorului la culcare aveau șanse mai mici de somn insuficient.

Raportul de șanse a fost 0,64. Asocierea nu demonstrează că mutarea telefonului rezolvă singură somnul. Familiile care impun această regulă pot avea și alte obiceiuri favorabile sănătății.

Totuși, rezultatul oferă un punct de intervenție ușor de înțeles. Telefonul poate fi încărcat într-o altă cameră. Notificările nu mai întrerup noaptea. Ultimele minute înainte de somn nu mai sunt consumate automat de ecran.

Pe StireaVerde, [legătura dintre somnul adolescenților, ora de culcare și sănătatea metabolică](https://stireaverde.ro/07/07/2026/stiri/somn-adolescenti-glicemie-ora-culcare/) arată de ce această diferență contează. Somnul nu influențează doar oboseala de dimineață.

## Ce pot înțelege părinții fără să transforme telefonul într-un dușman

Cele două cercetări nu susțin panica morală. Niciuna nu arată că fiecare adolescent cu smartphone va deveni deprimat, obez sau incapabil să se concentreze.

Ele indică însă două mecanisme plauzibile. Primul privește controlul atenției. Persoanele cu utilizare problematică au prezentat performanțe mai slabe când atenția trebuia mutată între obiecte.

Al doilea privește timpul. O oră suplimentară petrecută pe telefon nu apare din nimic. Ea poate înlocui somnul, activitatea fizică, conversația sau o activitate care cere concentrare prelungită.

Pentru școală, diferența devine importantă. Un elev poate avea acces instantaneu la informație, dar accesul nu este identic cu înțelegerea. Atenția trebuie menținută suficient pentru ca informația să fie comparată și integrată.

Pentru familie, regula utilă nu trebuie să fie neapărat „fără telefon”. Cercetările susțin o întrebare mai precisă: cât timp ocupă dispozitivul și ce activități dislocă?

La 13 ani, telefonul poate fi hartă, bibliotecă, cameră foto și legătură cu prietenii. Poate fi și ultimul obiect văzut înainte de somn. Diferența nu stă în ecranul din palmă, ci în cât de mult din zi ajunge în interiorul lui.