# Materiale de construcție care stochează carbon: betonul și cărămizile ar putea deveni depozite de CO₂

_Published: 2026-11-16_

Betonul, cărămizile și asfaltul sunt asociate cu unele dintre cele mai poluante activități industriale. Fabricarea lor consumă energie și eliberează cantități importante de gaze cu efect de seră. Dar aceleași materiale ar putea deveni, în anumite condiții, depozite de carbon extras din atmosferă.

**Materialele de construcție care stochează carbon** reprezintă una dintre direcțiile analizate de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) într-un document publicat pe 12 noiembrie 2026. O evaluare științifică citată de ONU estimează un potențial teoretic de stocare de 13,8–19,3 miliarde de tone de CO₂ anual în materiale precum betonul, cărămizile, asfaltul, plasticul și lemnul. Această capacitate nu este disponibilă integral prin tehnologiile comerciale actuale.

## Cum funcționează materialele de construcție care stochează carbon

Ideea pornește de la o diferență fundamentală între carbonul extras din combustibili fosili și carbonul îndepărtat din atmosferă.

În primul caz, activitățile industriale introduc carbon suplimentar în circuitul atmosferic. În al doilea, carbonul captat poate fi încorporat în produse și păstrat acolo o perioadă îndelungată.

Unele tehnologii utilizează mineralizarea. CO₂ reacționează cu materiale bogate în calciu sau magneziu și formează compuși minerali stabili.

Procesul poate fi aplicat anumitor agregate utilizate în construcții sau unor metode de tratare a betonului.

O altă posibilitate este utilizarea materialelor biologice, în special a lemnului provenit din surse gestionate sustenabil.

Arborii absorb CO₂ în timpul creșterii. O parte din carbon rămâne în produsele fabricate din lemn până la degradarea sau distrugerea acestora.

Aceste mecanisme sunt diferite și nu trebuie confundate cu simpla reducere a emisiilor din producția cimentului.

Un material poate avea emisii de fabricație mai mici fără să elimine carbon din atmosferă. Invers, un produs care conține carbon captat poate genera alte emisii importante de-a lungul ciclului său de viață.

## 13,8–19,3 miliarde de tone de CO₂: ce reprezintă estimarea ONU

UNEP indică faptul că producerea materialelor de construcție generează, potrivit estimărilor științifice citate, între 3,5 și 11 miliarde de tone de CO₂ echivalent anual.

Intervalul reflectă diferențe de metodologie și de delimitare a activităților incluse.

În același document, ONU prezintă o evaluare a potențialului de stocare a carbonului în materialele utilizate la nivel mondial.

Rezultatul de 13,8–19,3 miliarde de tone de CO₂ anual este calculat pe baza consumului de materiale din 2016.

Cea mai mare contribuție teoretică, aproximativ 11,5 miliarde de tone, ar proveni din agregate mineralizate prin reacții cu CO₂.

Prin comparație, o creștere cu 20% a utilizării lemnului ar adăuga un potențial estimat de aproximativ 450 de milioane de tone.

Înseamnă că industria construcțiilor poate elimina deja asemenea cantități din atmosferă?

Nu. Sunt estimări privind un potențial tehnic, condiționat de accesul la materii prime, consumul energetic, siguranța produselor și adoptarea pe scară industrială.

Raportul nu demonstrează că respectivele reduceri pot fi realizate imediat sau la costuri competitive.

## De ce betonul care conține CO₂ nu este automat ecologic

Credibilitatea beneficiului climatic depinde de originea carbonului și de bilanțul complet al procesului.

Dacă un material încorporează CO₂ provenit dintr-o sursă fosilă, acest lucru poate evita unele emisii, dar nu reprezintă automat eliminarea carbonului deja existent în atmosferă.

Pentru o eliminare netă verificabilă trebuie demonstrată originea atmosferică sau biogenică a carbonului, durata stocării și diferența dintre carbonul reținut și emisiile generate.

Contează inclusiv energia consumată pentru captare, transport, prelucrare și fabricarea produsului.

Mai există problema durabilității. Betonul trebuie să îndeplinească cerințele de rezistență și siguranță indiferent de tehnologia utilizată.

Depozitarea carbonului nu poate justifica folosirea unui material care nu respectă standardele structurale.

La finalul utilizării, demolarea, reciclarea sau tratarea termică pot modifica bilanțul carbonului stocat.

UNEP solicită standarde de verificare și metodologii de evaluare a ciclului de viață, pentru evitarea contabilizării duble a beneficiilor climatice.

Există și riscul substituirii unor materiale convenționale cu alternative care transferă impactul ecologic către consumul de apă, utilizarea terenurilor sau biodiversitate.

## Ce ar putea însemna această tehnologie pentru construcțiile din România

România dispune de o industrie a materialelor de construcție și are nevoie de investiții în infrastructură, locuințe și renovarea clădirilor.

Tehnologiile de mineralizare a carbonului ar putea deveni relevante pentru producția de agregate și beton, dacă îndeplinesc cerințele tehnice și economice.

Totuși, raportul UNEP nu identifică o capacitate comercială concretă de stocare a CO₂ în materialele fabricate în România.

Adoptarea lor ar necesita instalații industriale, verificarea provenienței carbonului și evaluarea rezistenței produselor.

Un alt criteriu este disponibilitatea unor standarde care permit utilizarea materialelor în construcții fără compromisuri de siguranță.

Pentru autorități, achizițiile publice ar putea încuraja materiale cu beneficii climatice demonstrate, nu doar declarate.

Pentru beneficiari, simpla inscripție „beton verde” nu reprezintă o garanție privind amprenta de carbon.

Tehnologia trebuie comparată cu alternative deja disponibile, precum reducerea consumului inutil de materiale, proiectarea eficientă și reutilizarea componentelor.

UNEP tratează stocarea carbonului în produse ca pe o măsură complementară reducerii emisiilor, nu ca pe un substitut pentru decarbonizarea industriei.

Betonul viitorului ar putea păstra carbon în interiorul clădirilor. Dar, înainte să devină un depozit climatic credibil, trebuie demonstrat că întreaga sa fabricație nu eliberează mai mult decât reține.
