# Un scafandru, trei generații și o viață sub apă. „Jenő, scafandrul romantic”, în premieră la TVR 1

_Published: 2026-09-19_

Jenő Szabó nu apare în film doar cu masca și regulatorul. Apare cu o întreagă lume construită în jurul apei. Marți, 22 septembrie 2026, de la ora 21:45, TVR 1 difuzează în premieră documentarul „Jenő, scafandrul romantic”, semnat de Ana Preda.

Filmul are 65 de minute și urmărește un traseu greu de redus la o singură profesie. Jenő este **Master Scuba Diver**, speolog marin, cercetător biolog marin, instructor și formator în scufundări, dar și scafandru profesionist, cu experiență în cercetare și lucrări subacvatice. A lucrat în arheologie subacvatică, educație și proiecte desfășurate în mediul acvatic. În ultimii ani, preocupările sale s-au extins spre soluții inspirate din natură pentru refacerea ecosistemelor acvatice.

**Miza documentarului nu este CV-ul unui scafandru. Este felul în care o pasiune devine profesie, apoi metodă de lucru și, în cele din urmă, moștenire.**

## Un film despre un om care și-a construit viața în jurul apei

Documentarul este regizat de Ana Preda și produs de TVR, în parteneriat cu Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23. Centrul de Cercetări Subacvatice a oferit sprijin. Kolos Szabó, fiul lui Jenő, participă la film.

[Premiera documentarului „Jenő, scafandrul romantic”](http://tvr1.tvr.ro/jen-scafandrul-romantic-o-calatorie-in-lumea-in-care-apa-vindeca-inva-a-i-pastreaza-memoria_56136.html) este programată marți seara. Filmul merge însă dincolo de aventura scufundării.

Apa apare ca mediu de explorare, cercetare, educație și lucru cu oamenii. Filmul urmărește și proiectele prin care Jenő încearcă să folosească procese naturale pentru refacerea ecosistemelor acvatice.

Ana Preda îl prezintă drept un „căutător de răspunsuri”. Formula se potrivește unui om care nu a rămas într-o singură nișă profesională.

Scufundarea l-a dus spre speologie, cercetare și arheologie subacvatică. Mai târziu au apărut proiectele de educație și terapiile desfășurate în apă, TUSMA.

## Cousteau și Callatis au dus scufundarea spre cercetare

În biografia lui Jenő există episoade care explică interesul documentarului dincolo de lumea scafandrilor. El a participat la expediția din bazinul Dunării condusă de Jacques-Yves Cousteau în perioada 1991–1992.

[Activitatea lui Jenő Szabó în scufundări și cercetare subacvatică](https://zin.ro/08/11/2019/interviuri/timpul-este-ceea-ce-avem-mai-valoros-a-sosit-vremea-sa-il-pretuim/) era prezentată încă din 2019. Atunci avea deja peste două decenii și jumătate de experiență în domeniu.

Un alt capitol important este Callatis, vechiul oraș de la Mangalia. Vestigiile scufundate care nu fuseseră cercetate înainte de proiectele conduse Jenő.

În 2007, cercetările subacvatice din zona Callatis au fost începute cu participarea sa și a unor specialiști în arheologie. Expediția a urmărit vestigii și anomalii aflate sub apă.

Jenő a descoperit locul exact unde se află Callatis și l-a cartografiat. El aparține unei etape moderne de cercetare și explorare a sitului subacvatic.

Aici se vede și distanța dintre scufundarea recreațională și munca de cercetare. Sub apă, precizia nu este opțională. O eroare poate compromite o măsurătoare, o intervenție sau siguranța echipei.

## De la scufundare la educație și lucru în mediul acvatic

Filmul intră apoi într-o zonă mai puțin cunoscută publicului. Jenő a dezvoltat proiecte educaționale și activități în mediul acvatic, inclusiv pentru copii cu nevoi speciale.

În proiectele sale apar sunetul, comunicarea sub apă și experiențele dezvoltate după lucrul cu oameni și delfini. Sunt direcții pe care le-a urmărit timp de mai mulți ani.

Prezentarea filmului vorbește despre o lume în care apa „vindecă, învață și păstrează memoria”. Aceasta este formula cercetată și promovată de Jenő.

Apa produce efecte fizice și senzoriale reale.

## Plaurii ridică o altă întrebare: putem folosi natura pentru a repara apa?

Partea cu cea mai mare miză de mediu apare în proiectele inspirate de plaurii Deltei Dunării. Jenő lucrează cu insule vegetale plutitoare, construite după principiul unor structuri naturale.

Rădăcinile plantelor coboară direct în apă. Ele oferă suprafață pentru microorganisme și pot participa la preluarea nutrienților. Sisteme asemănătoare sunt cunoscute internațional drept „floating treatment wetlands”.

Filmul le prezintă drept una dintre preocupările actuale ale lui Jenő. În acel moment, povestea trece de la biografie la o problemă mult mai mare.

România are râuri, lacuri și zone umede afectate de nutrienți, ape uzate și degradarea habitatelor. [Protecția râurilor și refacerea biodiversității apei dulci](https://stireaverde.ro/30/06/2026/stiri/protectia-raurilor-reguli-mediu-biodiversitate-apa/) depind și de recuperarea proceselor naturale.

Insulele vegetale nu înlocuiesc stațiile de epurare. Nici nu rezolvă orice formă de poluare. Pot completa alte intervenții acolo unde condițiile permit.

Tocmai limitele lor fac subiectul interesant. Natura nu oferă soluții magice. Oferă mecanisme pe care oamenii încearcă să le înțeleagă și să le folosească mai bine.

În film apare și Kolos Szabó, fiul lui Jenő. Odată cu nepotul Baltazar, povestea ajunge la trei generații.

Nu este doar o alegere cinematografică. Jenő a format oameni în apă timp de decenii. Documentarul întreabă ce rămâne după o asemenea viață și ce poate fi transmis mai departe.

Premiera din 22 septembrie prezintă un personaj greu de redus la o etichetă. Scafandrul este doar punctul de pornire.

Sub apă, Jenő a căutat vestigii, a lucrat cu oameni și a testat idei. La suprafață rămâne întrebarea mai grea: ce facem cu ceea ce am învățat despre apă după ce ieșim din ea?