# Cofeina la copii, asociată cu somn mai scurt și diferențe în dezvoltarea creierului. Rezultatele obținute la 9.632 de elevi

_Published: 2026-10-23_

Un copil de zece ani nu trebuie să bea cafea pentru a consuma cofeină. O poate primi din cola, ceai, anumite băuturi răcoritoare sau produse care par obișnuite în alimentația elevilor. Cantitatea poate trece neobservată, mai ales când eticheta nu este citită atent.

Relația dintre cofeina la copii, somn și dezvoltarea creierului a fost analizată la 9.632 de participanți americani cu vârste între 9 și 11 ani. Consumul mai ridicat s-a asociat cu o durată mai scurtă a somnului și cu diferențe ale suprafeței cortexului cerebral, identificate prin RMN.

Rezultatele au fost publicate în octombrie 2026 de o echipă coordonată de King’s College London. Diferențele observate nu demonstrează leziuni cerebrale și nici faptul că băuturile cu cofeină le-au provocat.

Există însă o miză imediată pentru părinți: cofeina nu se găsește exclusiv în cafea, iar somnul insuficient poate afecta funcționarea zilnică a copilului.

## Cofeina la copii: ce au arătat cele 9.632 de examinări

Cercetătorii au utilizat date din proiectul american Adolescent Brain Cognitive Development, unul dintre programele importante de monitorizare a dezvoltării cerebrale.

Participanții au raportat câte băuturi cu cofeină consumau într-o săptămână. Părinții au oferit informații despre durata obișnuită a somnului.

Examinările RMN au permis măsurarea grosimii și suprafeței cortexului, stratul exterior al creierului implicat în numeroase funcții cognitive.

Consumul mai mare de cofeină s-a asociat cu o suprafață corticală totală mai redusă.

Asocierea a fost identificată și în 22 de regiuni cerebrale, distribuite în cei patru lobi ai creierului.

Diferențele au persistat în analiza statistică după luarea în calcul a unor caracteristici socioeconomice familiale.

Cercetătorii au observat că băuturile răcoritoare reprezentau principala sursă de cofeină din alimentația participanților.

Asocierea cu suprafața cerebrală a fost observată inclusiv la copiii care raportau o singură băutură cu cofeină săptămânal, comparativ cu cei care nu consumau deloc.

Această observație nu stabilește un prag la care apare o vătămare. Diferențele sunt statistice, iar studiul nu poate identifica o doză cauzală.

## Ce legătură există între somnul insuficient și dezvoltarea cerebrală

Somnul are un rol important în dezvoltarea copiilor și în reglarea emoțiilor, atenției și memoriei.

Cofeina stimulează sistemul nervos central și poate întârzia instalarea somnolenței.

În analiza realizată de King’s College London, copiii cu un consum mai ridicat dormeau, în medie, mai puțin.

Cercetătorii au examinat și posibila legătură dintre durata somnului, structura cerebrală și problemele emoționale sau comportamentale raportate ulterior.

Sănătatea mintală a fost evaluată la șase și 18 luni după etapa inițială.

La șase luni, somnul mai scurt și suprafața corticală mai redusă au explicat statistic o parte din asocierea dintre cofeină și dificultățile emoționale sau comportamentale.

La 18 luni, relația statistică identificată prin suprafața corticală a persistat, dar aceea prin somn nu a rămas la fel.

Aceste rezultate pot orienta cercetări viitoare, însă nu stabilesc un lanț cauzal.

Întrebarea este dacă o suprafață corticală mai mică înseamnă că un copil are creierul afectat.

Nu automat. Creierul se modifică natural în copilărie și adolescență, iar dimensiunile sale nu reprezintă singure un diagnostic neurologic.

## Ce băuturi trebuie verificate înainte să ajungă în ghiozdan

Primul produs la care se gândesc adulții este cafeaua. Totuși, copiii pot consuma cofeină fără să bea espresso.

Cola, anumite ceaiuri, băuturile energizante și unele produse cu extracte vegetale pot conține această substanță.

Cantitatea diferă între mărci, volume și rețete. Nu poate fi dedusă exclusiv din gustul băuturii.

Pentru o familie din România, verificarea începe cu lista ingredientelor și informațiile privind conținutul de cofeină.

Băuturile cu un conținut ridicat de cofeină au obligații europene specifice de avertizare, dar asta nu înseamnă că toate produsele care conțin cofeină afișează același mesaj.

O băutură cu zahăr poate aduce simultan cofeină și energie alimentară, două caracteristici care trebuie evaluate separat.

Problema somnului a fost analizată anterior și în cazul [consumului de cofeină înainte de culcare](https://stireaverde.ro/15/10/2026/stiri/cafea-inainte-somn-cofeina-ore/), dar cercetarea respectivă privea adulți și doze experimentale diferite.

Rezultatele nu pot fi transferate direct copiilor.

O alternativă practică pentru consumul cotidian este apa, fără transformarea fiecărei alegeri alimentare într-o interdicție rigidă.

## Ce pot face părinții și ce nu demonstrează cercetarea

Cel mai util pas este identificarea tuturor surselor de cofeină consumate de copil într-o săptămână.

Dacă există probleme persistente de somn, contează și ora culcării, ecranele, activitatea fizică, anxietatea și programul școlar.

Reducerea băuturilor cu cofeină reprezintă o măsură prudentă, dar nu permite diagnosticarea unei probleme cerebrale.

Cercetarea este observațională. Alimentația a fost autoraportată, iar diferențele dintre copii pot reflecta factori pe care analiza statistică nu i-a surprins complet.

Nu există dovezi din acest studiu că un copil care a băut cola are nevoie de RMN sau că renunțarea la cofeină produce automat modificarea suprafeței cortexului.

Dacă dificultățile de somn, atenție sau comportament persistă, evaluarea pediatrică poate identifica alte cauze.

Pentru familii, informația esențială este mai simplă decât interpretarea imaginilor cerebrale: cofeina trebuie luată în calcul atunci când evaluăm somnul copilului.

Pe raft, două băuturi pot părea aproape identice. Una poate aduce numai zahăr și arome, cealaltă și un stimulent care modifică starea de veghe. Diferența nu se vede întotdeauna din culoarea lichidului.