# Motor pornit în fața școlii: copiii respiră gazele de eșapament în timp ce părinții îi așteaptă

_Published: 2026-10-29_

În fața unei școli, zeci de mașini așteaptă terminarea cursurilor. Unele au motorul pornit pentru încălzire, altele pentru aer condiționat. Copiii ies pe poartă și traversează o zonă în care gazele de eșapament sunt emise continuu, chiar dacă vehiculele nu se deplasează.

Un motor pornit în fața școlii produce poluare inutilă și poate crește expunerea copiilor la dioxid de azot, particule fine și alți compuși proveniți din arderea combustibilului. Agenția americană pentru Protecția Mediului, EPA, recomandă oprirea motoarelor în timpul așteptării elevilor.

Riscul nu privește exclusiv autoturismele părinților. Autobuzele școlare, microbuzele, vehiculele de aprovizionare și traficul aglomerat contribuie la acumularea poluanților. Oprirea motorului reduce emisiile la sursă, fără să necesite investiții în infrastructură.

## Motor pornit în fața școlii: ce poluanți ajung în aer

Un motor cu ardere internă generează emisii și atunci când vehiculul staționează.

Gazele de eșapament pot conține oxizi de azot, monoxid de carbon, particule și compuși organici rezultați din arderea combustibilului.

Compoziția diferă între motoarele diesel și cele pe benzină, în funcție de tehnologia vehiculului, întreținere și condițiile de funcționare.

Dioxidul de azot poate irita căile respiratorii și poate agrava simptomele persoanelor cu astm.

Particulele fine PM2.5 pot pătrunde profund în aparatul respirator. Expunerea repetată la poluarea aerului este asociată cu efecte cardiovasculare și respiratorii.

În cazul copiilor, [expunerea la particule fine în primii ani de viață](https://stireaverde.ro/10/07/2026/stiri/poluare-aer-copii-obezitate-pm25/) este investigată și pentru alte consecințe asupra dezvoltării.

Staționarea mai multor vehicule într-un spațiu îngust poate crea concentrații locale mai mari decât în zonele îndepărtate de trafic.

Valorile reale depind însă de numărul vehiculelor, condițiile meteorologice și configurația străzii. Nu pot fi estimate corect fără măsurători.

## Copiii pot fi expuși și în interiorul clădirii școlii

EPA arată că emisiile vehiculelor staționate în apropierea școlilor pot pătrunde prin ferestre, uși și prizele de aer ale sistemelor de ventilație.

Prin urmare, expunerea nu se limitează la elevii care așteaptă pe trotuar.

Poluanții pot ajunge și în sălile de clasă, în funcție de poziția clădirii și circulația aerului.

Copiii sunt vulnerabili deoarece organismul lor se dezvoltă, iar activitatea fizică poate crește cantitatea de aer inhalată.

În cazul elevilor cu astm, contactul cu iritanții respiratori poate contribui la agravarea simptomelor.

Totuși, prezența unui vehicul cu motorul pornit nu demonstrează automat producerea unei îmbolnăviri.

Riscul depinde de concentrația poluanților, durata expunerii și particularitățile individuale.

Întrebarea este dacă închiderea geamurilor școlii elimină problema. Nu. Aceasta poate modifica pătrunderea poluanților, dar nu reduce emisiile generate în exterior.

Soluția prioritară rămâne limitarea poluării la sursă, prin reducerea funcționării inutile a motoarelor.

## Cât combustibil se consumă în timpul așteptării elevilor

Un motor care funcționează la ralanti consumă combustibil chiar dacă automobilul nu parcurge niciun kilometru.

Consumul depinde de cilindree, tipul motorului, temperatura exterioară și funcționarea instalațiilor auxiliare.

Pentru a ilustra pierderile, putem utiliza un scenariu ipotetic de 0,8 litri pe oră.

La 15 minute de așteptare zilnică, un automobil ar consuma 0,2 litri de combustibil.

Pe parcursul a 20 de zile de școală, rezultatul ar fi patru litri, fără niciun kilometru parcurs în timpul așteptării.

Pentru 30 de automobile cu același comportament, consumul teoretic ajunge la 120 de litri în acea perioadă.

Calculul este ilustrativ, nu o măsurătoare efectuată la o școală din România.

Oprirea motorului reduce simultan consumul de combustibil, emisiile și zgomotul produs de vehicul.

Excepțiile pot include situații tehnice sau operaționale justificate. Nu trebuie oprite echipamentele care au nevoie de funcționarea motorului pentru asigurarea unor servicii indispensabile.

## Ce pot schimba părinții și directorii școlilor din România

Prima măsură este simplă: după parcarea legală, șoferul oprește motorul dacă urmează să aștepte.

În timpul iernii, încălzirea prelungită la ralanti nu trebuie confundată cu o cerință universală pentru protejarea motorului. Instrucțiunile producătorului vehiculului rămân relevante.

Școlile pot solicita părinților să nu staționeze cu motoarele pornite în zonele de preluare a copiilor.

Pot fi stabilite puncte de întâlnire care reduc aglomerația de lângă intrări și ferestre.

Programarea sosirii părinților mai aproape de ora ieșirii elevilor poate diminua timpul de așteptare.

De asemenea, școlile pot organiza campanii de informare și pot discuta cu operatorii transportului școlar despre reducerea funcționării la ralanti.

În România, regulile de oprire, staționare și parcare trebuie respectate separat de recomandările privind poluarea.

Nu orice motor lăsat pornit reprezintă automat aceeași contravenție. Sancțiunile depind de fapta concretă și de reglementările aplicabile.

O intervenție eficientă trebuie să combine prevenirea poluării cu organizarea accesului și siguranța rutieră.

În fața școlii, copiii așteaptă să fie luați acasă. Nu au nevoie ca, în cele câteva minute până la sosirea părinților, strada să devină o sursă suplimentară de gaze de eșapament.