# Putem face porumb care produce mult, dar pierde mai puțină apă prin frunze?

_Published: 2026-09-30_

O plantă de porumb pierde aproape toată apa eliminată prin niște pori pe care ochiul nu îi vede. Se numesc stomate și controlează schimbul de gaze dintre frunză și atmosferă. Aproximativ 95% din pierderea de apă a plantei trece prin ele. Putem modifica acest mecanism astfel încât porumbul să păstreze mai multă apă fără să piardă din producție? Un proiect de patru ani finanțat cu 2,8 milioane de lire încearcă exact acest lucru.

Ținta nu este un porumb care „nu mai consumă apă”. Planta are nevoie de stomate pentru fotosinteză. Provocarea este să reducă pierderea inutilă fără să blocheze intrarea dioxidului de carbon necesar creșterii.

## De ce pierde porumbul atât de multă apă prin stomate?

Stomatele sunt pori microscopici care se deschid și se închid la suprafața frunzei. Când sunt deschise, planta poate prelua dioxid de carbon pentru fotosinteză.

În același timp, vaporii de apă ies din frunză. Acest proces este fundamental pentru fiziologia plantei, dar devine problematic atunci când solul este uscat și aerul foarte cald.

University of Essex estimează că stomatele sunt responsabile pentru aproximativ 95% din pierderile de apă ale plantei. De aceea, mici modificări ale numărului sau comportamentului acestor pori pot schimba puternic eficiența utilizării apei.

Problema biologică este delicată. Dacă planta închide prea mult stomatele, păstrează apa, dar poate limita fotosinteza. Dacă le ține prea deschise, produce eficient numai cât timp apa este disponibilă.

## Ce încearcă să schimbe proiectul britanic?

Biologul John Ferguson a primit o bursă UK Research and Innovation Future Leaders Fellowship pentru un proiect de patru ani. Echipa va dezvolta hibrizi cu producție ridicată și linii editate genetic cu eficiență mai bună a utilizării apei.

Noutatea este plasarea fiziologiei stomatelor în centrul unui program amplu de ameliorare a porumbului. Agricultura comercială a selectat mult timp plante pentru randament mare în condiții favorabile și bine irigate.

Rezistența la deficitul de apă a devenit însă mai importantă pe măsură ce seceta limitează producția în tot mai multe regiuni.

Echipa pornește și de la cercetări care arată că reducerea numărului de stomate poate ajuta unele plante să conserve apa și să mențină producția în perioade secetoase. Urmează testul dificil: transformarea rezultatului de laborator într-o trăsătură agricolă stabilă.

## De ce este întrebarea importantă pentru România?

Porumbul este una dintre culturile pentru care deficitul de apă a devenit o problemă economică directă. În 2026, [seceta a împins producția de porumb din România și Uniunea Europeană spre niveluri foarte scăzute](/10/09/2026/stiri/europa-criza-porumb-romania-seceta-2026/).

Temperatura ridicată accelerează pierderea apei, iar perioadele lungi fără precipitații reduc rezervele din sol. În asemenea condiții, fiecare litru utilizat de plantă devine mai important.

Un porumb cu eficiență mai mare nu elimină problema secetei. Nu poate produce normal fără apă și nu înlocuiește solul sănătos, irigațiile sau gestionarea corectă a terenului.

Poate însă schimba pragul la care stresul hidric începe să reducă puternic producția. În agricultură, câteva zile suplimentare de toleranță într-o perioadă critică pot avea valoare economică mare.

## Când ar putea fermierii cultiva un asemenea porumb?

Nu imediat. Proiectul abia începe și este programat pentru patru ani. Hibrizii trebuie dezvoltați, testați și comparați în condiții reale.

În cazul liniilor editate genetic apar și întrebări privind reglementarea, accesul comercial și acceptarea tehnologiei. Performanța într-un laborator nu garantează aceeași performanță pe mii de hectare.

Cercetătorii vor lucra și cu specialiști din Zimbabwe, unde seceta reprezintă deja o constrângere majoră pentru producția de porumb. Astfel, trăsăturile vor putea fi evaluate în condiții relevante pentru agricultura expusă deficitului de apă.

Întrebarea centrală rămâne simplă: poate porumbul să producă mai mult din fiecare litru pe care îl pierde? Dacă răspunsul va fi da, viitorul unei culturi esențiale ar putea depinde de pori mai mici decât punctul de la finalul acestei propoziții.