În județul Cluj, problema salubrizării pare rezolvată, după ce anul trecut au fost fost finalizate principalele obiective ale Proiectului Sistem Integrat pentru Managementul Deșeurilor (SMID). Tot anul trecut a fost încheiată închiderea și ecologizarea vechii Gropi de gunoi de la Pata Rât, la care de-a lungul anilor au fost depozitate 2,5 milioane tone de deșeuri menajer. Din vara lui 2020, deșeurile sunt transportate la noul depozit ecologic, Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), de lângă Cluj, a cărui primă celulă are o capacitate de 1,5 milioane mc de deșeuri. E cel mai mare depozit de deșeuri din România.
„Ziarul de Investigații” a solicitat conducerii Consiliului Județean (CJ) Cluj răspunsuri la mai multe întrebări în legătură cu modul în care funcționează în localitățile clujene sistemul de colectare și depozitare a deșeurilor menajere. Am primit un răspuns amplu, ireproșabil din punct de vedere al descrierii Proiectului SMID, dar în care nu se spune nici un cuvânt despre „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor din Cluj.
Acest depozit „temporar” era, până în toamna anului trecut, un munte de 270.000 de tone de deșeuri menajere, depozitate aici în perioada 2015-2020, în care fusese oprită depozitarea la Groapa Pata Rât pentru lucrări de ecologizare, iar noul depozit ecologic încă nu fusese deschis. Între timp, o parte din cantitatea de deșeuri a fost transferată la CMID, dar au mai rămas acolo 240.000 de tone de deșeuri.
Ianuarie 2020. Comitetul pentru Situații de Urgență avertiza: „Județul Cluj se confruntă cu o criză în gestionarea deșeurilor”
Anul 2020 începea pentru administrația din Cluj sub semnul unei crize fără precedent în privința salubrizării. Semnalul de alarmă venea chiar de la membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj, care s-au întrunit pe 29 ianuarie pentru analizarea situației și au emis o hotărâre care sugera dezastrul.
Se constată că situația existentă la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Cluj îndeplinește condițiile unei ”stări potențial generatoare de situații de urgență”, așa cum este definită de art. 2 litera (d) din OUG nr 21/2004 privind Sistemul Național pentru Managementul Situațiilor de Urgență,
se spunea în Hotărârea nr. 1/29.01.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj. Hotărârea se baza și pe o adresă a Direcției de Sănătate Publică Cluj prin care se avertiza că populația din vecinătatea depozitelor de deșeuri menajere este expusă la risc de îmbolnăvire cu alterări ale funcției pulmonare, evenimente cardio-respiratorii, intoxicații cu metan, amoniac, hidrogen sulfurat este expusă la risc de îmbolnăvire cu alterări ale funcției pulmonare, evenimente cardio-respiratorii, intoxicații cu metan, amoniac, hidrogen sulfurat
Pentru evitarea dezastrului, membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj au cerut conducerii CJ Cluj să adopte „măsurile necesare pentru punerea în funcțiune, în regim de urgență, a întregului Centru Integrat pentru Managementul Deșeurilor (noul depozit ecologic – n red), cu respectarea normelor legale incidente în materie”.
„Situația de Urgență” la care se referea hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, dar și avertizările DSP Cluj cu privire la riscurile îmbolnăvirii populației vizau singurul depozit de deșeuri rămas în funcțiune la Cluj, „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor din Cluj. Era necesară finalizarea depozitului ecologic CMID pentru relocarea deșeurilor de pe strada Platanilor, care puneau în pericol sănătatea clujenilor.
Cum a apărut Groapa temporară „Pata Rât 2”, un munte de 270.000 de tone de deșeuri menajere
Pentru a putea fi închisă și ecologizată vechea Groapă de gunoi de la Pata Rât, depozitarea a fost oprită din anul 2015. Și, cum deșeurile menajere nu puteau fi duse la alt depozit, administrația locală a luat decizia ca, până la construirea noului depozit ecologic, gunoiul menajer colectat din localitățile clujene să fie depus într-un depozit temporar, la „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor din Cluj.
Este o locație în preajma fostei Gropi de gunoi Pata Rât. Până în 2013, „strada Platanilor” se numea „strada Pata Rât”. Așadar, „Platformei de stocare temporară a deșeurilor” putem să-i spunem Groapa temporară de gunoi „Pata Rât 2”. Din 2015 până în 2020, la depozitul temporar „Pata Rât 2” au fost depozitate circa 270.000 de tone de deșeuri.
Potrivit Autorizației Integrate de Mediu nr. 22/12.08.2020, eliberată pentru Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj, care administrează în prezent depozitul ecologic CMID, deșeurile depozitate temporar la „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” (Pata Rât 2) vor fi transferate la CMID.
Cartierele Clujului, invadate de mirosurile insuportabile generate de transferul gunoaielor de la „Pata Rât 2” la CMID
În toamna lui 2020, clujenii se plângeau pe rețelele de socializare de mirosurile insuportabile care invadaseră cartierele Mărăști, Mănăștur, Bună Ziua, Zorilor, etc. După câteva zile, Garda de Mediu Cluj a declanșat un control și a identificat sursa mirosului la „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor, de unde RADP Cluj începuse transportarea deșeurilor la depozitul ecologic CMID. Scormonirea muntelui de gunoaie cu excavatoarele, încărcarea deșeurilor în mașini și transportul acestora la noul depozit, au generat duhoarea greu de suportat:
Mirosul vine de la Pata Rât, în momentul în care deșeurile care s-au adunat acolo de 3-4 ani încep să fie mișcate apare acel miros neplăcut, în funcție de curenții de aer, de presiunea atmosferică, de direcția curenților
explica Viorel Pleșa, șeful Gărzii de Mediu Cluj
Din punctul de vedere al primarului Emil Boc, relocarea la CMID a deșeurilor de la „Pata Rât 2” era o operațiune strict necesară:
Noi nu am avut unde duce gunoaiele 5 ani de zile, a trebuit să găsim acele soluții temporare pentru a duce gunoaiele din stradă într-un loc autorizat. Autoritățile fac eforturi să diminueze acest impact negativ. În ultima săptămână a fost relocată o cantitate mare de deșeuri de pe platforma temporară a RADP la Celula 1 din cadrul CMID prin operațiunile specifice acesteia, săpătură, răscolire, încărcare, descărcare. Această acțiune se desfășoară conform măsurilor stabilite în Autorizația de Mediu emisă către RADP pentru Platforma de stocare temporară a deșeurilor situată pe strada Platanilor. Aceste măsuri prevăd obligativitatea ca la finalizarea Celulei 1 din cadrul CMID să fie mutate deșeurile stocate pe platforma temporară în cadrul Celulei 1 de la CMID
declara Emil Boc în octombrie 2020
Relocarea la depozitul ecologic a gunoaielor de la „Pata Rât 2”, amânată până la găsirea unei metode „inodore”
Sub presiunea opiniei publice, la începutul lui noiembrie 2020, primarul Clujului a anunțat suspendarea temporară a transferării deșeurilor de la Platforma temporară („Pata Rât 2”) la depozitul ecologic până la găsirea unei metode care să permită manevrarea deșeurilor fără emanarea mirosurilor irespirabile.
„Colegii mei au început să pună în aplicare transferarea. În secunda în care am văzut că acest lucru presupune un lucru extrem de neplăcut, am dispus personal sistarea oricărui demers. Nu mai miroase în Cluj. Discut cu Agenția de Protecție a Mediului, cu specialiști, cu firme de profil, care este modalitatea de a muta gunoiul fără a produce miros. Suntem în analize și vom anunța rezultatul. Nu se poate să nu se găsească o soluție tehnică”, declara Emil Boc într-o conferință de presă.
Operațiunea de transferare a gunoiului menajer de la „Platforma de stocare temporară” („Pata Rât 2”) la CMID a intrat în impas după transportarea a 25.000 din cele 270.000 de tone de gunoaie. Au mai rămas aproximativ 240.000 de tone. Potrivit estimărilor, operațiunea ar urma să dureze 3 ani, iar dacă nu va fi găsită acea metodă infailibilă care să evite emanarea mirosului levigatului și gunoaielor în descompunere, se anunță zile grele pentru locuitorii Clujului.
Finanțări de 84 milioane euro pentru SMID-ul județului Cluj
Exceptând situația extrem de complicată de la „Platforma temporară de depozitare” de pe strada Platanilor, în județul Cluj există un sistem de colectare și depozitare a deșeurilor funcțional. Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în județul Cluj a avut un buget total de 412.089.000 lei, adică peste 84 milioane de euro. Este realizat în două etape, în prima fază finanțarea europeană nerambursabilă, de 59.005.000 lei, fiind obținută prin Fondul European de Dezvoltare Regională. În faza a-II-a, finanțarea UE nerambursabilă, de 100.984.000 lei, a fost asigurată prin Fondul de Coeziune. La finanțările europene s-au mai adăugat două finanțări de la bugetul de stat, în valoare totală de 28.721.000 lei. Finalizarea proiectului e prevăzută pentru data de 31 decembrie 2022.
Cinci stații de sortare și 7.800 de containere pentru colectarea selectivă
Pentru colectarea și transportul deșeurilor, județul a fost împărțit în patru zone: Zona 1 – „Feleacu”, care include Clujul și zonele Huedin, Mihai Viteazu și Gherla, în ultimele trei fiind construite stații de transfer.
În SMID Cluj funcționează deja 4 staţii de sortare pentru deșeuri municipale, la Câmpia Turzii, în comuna Mihai Viteazu, la RADP Cluj, dar și la „Platforma de stocare temporară”, aceasta din urmă având o capacitate de 120.000 tone/an. Până în 2022, va fi construită și o a-V-a stație de sortare a deșeurilor reciclabile, cu capacitatea de 92.000 tone/an. La aceasta, deșeurile vor fi sortate pe 12 fracţii, dintre care 3 fracții pentru hârtie (carton, hârtie tipărită, hârtie amestecată), 5 fracții pentru deșeuri de plastic (folie, PEID, PET, PVC, alte materiale plastice) și 2 fracții pentru sticlă, sticlă brună și sticlă albă. În cadrul SMID au fost puse la dispoziția primăriilor din județ 7.820 de containere de 1,1 mc, pentru colectarea separată a deșeurilor de hârtie, plastic, metal şi sticlă.
La „Tufele Roșii”, cel mai mare depozit ecologic din țară
Principalul obiectiv al SMID a fost construirea unui depozit de deșeuri cu două celule de depozitare, situat pe varianta ocolitoare Vâlcele-Apahida, în zona „Tufele Roșii” (Colonia Budunuș). Este o investiție de 70 milioane euro. Motivul de mândrie al autorităților locale este că CMID Cluj este cel mai mare depozit ecologic din România, cu o primă capacitate de depozitare de peste 1,5 milioane mc de deșeuri.
Prima celulă, cu suprafața de 7,7 ha, are o capacitate de depozitare de 219.000 tone/an și un volum total de deșeuri admis de 1.350.000 mc și durata de exploatare de 5 ani. A doua celulă, cu suprafața de 17,9 ha, va permite depozitarea a 6.900.000 mc și va avea o durată de exploatare de 19 ani.
Pentru realizarea depozitului ecologic au fost realizate lucrări de excavare sau de umplutură cu pământ cu un volum de 750.000 mc de pământ. Consolidarea versantului pe care a fost construită prima celulă a fost realizată printr-un sistem de peste 700 de piloți, dintre care 300 sunt piloți din beton armat cu diametrul de 90 cm și lungimi de până la 27 de metri.
În prezent, tariful final negociat prin Contractul delegare a gestiunii activității de operare și administrare a depozitului de deșeuri este de 168,91 lei/tonă fără TVA. În tariful negociat sunt cuprinse și costurile transportului deșeurilor de la punctul de lucru al RADP Cluj-Napoca de pe str. Platanilor, adică de la Platforma de stocare temporară („Pata Rât 2”) la CMID Cluj-Napoca.
Au fost închise 6 depozite urbane. În locul celebrei Gropi Pata Rât, un deal acoperit de pământ vegetal
În cadrul Proiectului SMID a fost prevăzută închiderea a 5 depozite urbane, de la Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla și Huedin, dar și închiderea celebrei Gropi de la Pata Rât, care avea un volum de 1,9 milioane mc de deșeuri menajere. În decursul a 70 de ani, acolo fuseseră depozitate 2,5 milioane de tone de deșeuri, iar depozitul ajunsese să măsoare 40 de metri, adică înălțimea unui bloc cu 10 etaje
Închiderea și ecologizarea Gropii de la Pata Rât a costat 53 de milioane de lei și a presupus acoperirea a muntelui de gunoaie cu 62 de straturi de sigilare. Aceste lucrări s-au efectuat pe o suprafață de 22 ha, echivalentul a 27 de terenuri de fotbal. Sistemul de degazare al depozitului cuprinde 77 de puțuri și 13 kilometri de conducte de colectare și transport al biogazului. Pentru prevenirea alunecărilor de teren, care începuseră chiar în perioada acoperirii cu pământ, a fost construit un zid de sprijin cu lungimea de 700 de metri. Acum, pe locul fostei gropi de gunoi este un deal pe care crește vegetație.
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe are propria realitate: „Epoca poluării în județul Cluj a luat sfârșit”!?
La inaugurarea primei celule a depozitului ecologic CMID, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, anunța sfârșitul poluării produse de deșeurile menajere în județul Cluj: „Astăzi a intrat în acest centru prima mașină cu deșeuri selectate. Epoca poluării în județul Cluj a luat sfârșit. Astăzi am închis rampa poluantă și deschidem Centrul pentru Management Integrat al Deșeurilor, acest depozit ecologic”, declara Tișe pe 17 august 2020, la inaugurarea CMID Cluj.
Dar la exact un an de la hotărârea Comitetului pentru Situații de Urgență Cluj, în care se spunea că gestionarea deșeurilor în județul Cluj este în criză, situația nu s-a schimbat prea mult. La „Platforma de stocare temporară” de pe strada Platanilor, la „Pata Rât 2”, nu mai sunt 270.000 de tone, ci 240.000 de tone de deșeuri menajere aflate în decompunere. Pericolul pentru sănătatea clujenilor este la fel de mare ca pe 29 ianuarie 2020. Avertizarea DSP Cluj este în continuare valabilă. Între timp, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a inaugurat depozitul ecologic CMID, la care ar fi trebuit duse deșeurile e la „Pata Rât 2”, dar acest lucru nu s-a întâmplat din cauza mirosurilor care au invadat cartierele Clujului și ca „președinte de județ” ar trebui să fie preocupat de eliminarea acestui pericol.
Însă președintele CJ Cluj pare să trăiască în propria realitate, ignorând faptul că la Cluj-Napoca, capitala județului Cluj, pe strada Platanilor, există acel munte de gunoaie, de la „Pata Rât 2”, care amenință sănătatea și comfortul clujenilor.
Această atitudine a „șefului” ne-a fost confirmată și de răspunsul primit de „Ziarul de Investigații” de la Biroul de Presă al CJ Cluj, instituția condusă de Alin Tișe, în care sunt mai multe precizări prin care se încearcă ascunderea dezastrului ecologic de pe strada Platanilor, care nu poate fi anihilat de faptul că la Cluj a fost construit „cel mai mare depozit ecologic din țară”. Iată la ce afirmații ne referim:
1. „La această dată în județul Cluj funcționează doar Depozitul ecologic din cadrul CMID Cluj-Napoca”.
2. „Nu deținem informații cu privire la existența unor depozite de deșeuri care să acționeze în afara legii”.
3. „Nu deținem date cu privire la gradul de satisfacție al cetățenilor referitor la colectarea deșeurilor menajere”.
Este o situație absurdă, ca în povestea lui Marin Preda, din „Imposibila Întoarcere”, despre un țăran care a văzut o girafă la Zoo, s-a uitat la ea timp îndelungat, a studiat-o de la copite până-n creștet și clătinând din cap, a tras concluzia: „Aşa ceva nu există!”.
