În general, femeile trăiesc mai mult decât bărbații, iar acest fenomen se datorează unor factori biologici, sociali și comportamentali.
Maria Branyas Morera, o femeie care care a decedat în 2024 la vârsta de 117 ani, a avut un profil biologic remarcabil. Cercetătorii au descoperit că microbiomul intestinal, metabolismul, ADN-ul și markerii imuni ai acesteia indicau o îmbătrânire mai lentă și o rezistență crescută la boli.
Branyas Morera a menținut o activitate mentală, fizică și socială constantă, iar alimentația sa se baza pe dieta mediteraneană, care includea iaurt regulat.
Vârsta biologică a ADN-ului său părea mult mai tânără decât vârsta sa reală, ceea ce susține ideea că procesul de îmbătrânire și sănătatea pot evolua separat.
Ce rol joacă factorii biologici și genetici în procesul de îmbătrânire?
Extinzând perspectiva, 85% dintre cei care ating vârsta de 100 de ani sunt femei, iar acest raport crește la 90% dintre cei care ajung la 110 ani.
Biologia joacă un rol esențial: estrogenul reduce stresul oxidativ și inflamația, crește HDL și poate încetini procesul de îmbătrânire a sistemului imunitar.
Femeile beneficiază, de asemenea, de doi cromozomi X, care ar putea oferi protecție neuronală pe măsură ce îmbătrânesc.
Bărbații sunt mai predispuși la comportamente riscante
De asemenea, stilul de viață contează enorm: bărbații sunt mai puțin dispuși să solicite îngrijire medicală și sunt mai predispuși la comportamente riscante, precum fumatul, consumul de alcool și alte activități periculoase.
În plus, sunt mult mai susceptibili să moară în accidente de mașină, în urma unor crime sau prin sinucidere.
Obiceiurile sociale și emoționale le dau femeilor un alt avantaj: ele construiesc și mențin relații, au acces la suport și își păstrează un scop și o implicare pe măsură ce îmbătrânesc.
Experții au stabilit că, deși genetica ajută, stilul de viață este un factor major în determinarea duratei și calității vieții.
Multe dintre comportamentele care duc la o îmbătrânire sănătoasă sunt mai des întâlnite la femei.
