Incendiile forestiere reprezintă o amenințare serioasă pentru pădure, precum și pentru flora și fauna acesteia, motiv pentru care este nevoie de politici bazate pe știință pentru a aborda cauzele profunde ale unui asemenea hazard natural.
În sprijinul acestei afirmații vine și cea mai recentă ediție a raportului anual privind incendiile forestiere în Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord în 2021, publicat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC).
Schimbările climatice, cu condiții mai calde și mai uscate, au contribuit serios la creșterea riscului și gravitatea incendiilor forestiere, lucru confirmat de raportul JRC.
Potrivit documentului, sezonul de incendii de anul trecut a fost al doilea cel mai grav de pe teritoriul UE în ceea ce privește suprafața arsă (de la începutul înregistrărilor, în 2006), după 2017, când au ars peste 10 000 km².
Raportul evidențiază că doar anul trecut au ars peste 5.500 km² de teren dintre care peste 1 000 km² au ars în zonele protejate Natura 2000, rezervorul de biodiversitate al UE.
Incendiile de vegetație de astăzi: mai mari, mai intense și de mai lungă durată
Schimbările climatice și incendiile forestiere se consolidează reciproc, iar dacă tendințele actuale continuă, vor exista consecințe devastatoare pe termen lung asupra societății și mediului înconjurător.
Deși raportul nu acoperă încă incendiile din acest an, întrucât rapoartele anuale își iau ca referință sezoanele anterioare de incendii atunci când se analizează datele preliminare privind impactul incendiilor de vegetație din anul în curs, anul 2022 se anunță și mai sumbru, confirmând totodată tendința distructivă din ultimii ani.
Doar în acest an vorbim despre o suprafață de 8 600 km² arsă, ceea ce o face să fie una dintre cele mai extinse suprafețe pârjolite de incendii de vegetație din Europa până la sfârșitul lunii octombrie.
Ba mai mult, conform datelor colectate de Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS), emisiile de carbon cauzate de incendiile de vegetație din UE și din Regatul Unit au atins, în această vară, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani.
În total, de la cel mai rău sezon de incendii înregistrat în 2017, 35 340 km², o suprafață mai mare decât cea a Belgiei, au fost afectați de incendii de vegetație. Aproximativ 35 % din suprafața totală arsă, adică peste 11 600 km², s-a aflat în zona rețelei Natura 2000.
Număr de victime umane limitat în ciuda suprafețelor extinse afectate
Incendiile de vegetație au consecințe grave asupra sănătății și bunăstării oamenilor, efectele acestora persistând mult timp după stingerea flăcărilor. Se estimează că, anual, 340 000 de decese premature sunt cauzate de probleme respiratorii și cardiovasculare atribuite fumului incendiilor forestiere.
Dar cu toate că în 2022 suprafața arsă de incendii de vegetație a fost remarcabil de extinsă, numărul pierderilor de vieți omenești a fost limitat, acest lucru datorându-se, în mare parte, măsurilor de prevenire puse în aplicare de statele membre ale UE și de mecanismul de protecție civilă al UE (UCPM).
În 2021, UE a decis să crească numărul mijloacelor aeriene de stingere a incendiilor, ajutor care a fost întrebuințat pe scară largă în timpul incendiilor care au afectat regiunea mediteraneană în 2021 și în 2022.
Cele mai afectate țări europene de incendiile de pădure de anul trecut
Conform raportului din 2021, printre țările care au suferit pagube semnificative din cauza incendiilor de vegetație se numără Italia, urmată de Turcia, Portugalia și Grecia.
În 2021, Italia a reprezentat aproape un sfert din suprafața totală arsă în cadrul siturilor Natura 2000, urmată îndeaproape de Spania, împreună însumând 45% din suprafața totală a siturilor protejate.
În țările din sudul UE cu perioade de înregistrare mai lungi, suprafețele arse s-au dublat față de 2020, astfel că 2021 a fost al doilea cel mai rău an din 1986 încoace în ceea ce privește dimensiunea medie a incendiilor.
Deși numărul total de incendii a fost cel mai mic înregistrat, ceea ce înseamnă că au fost mult mai puține incendii de vegetație, acestea s-au dovedit a fi de o mai mare amploare.
