Județul Bacău pare a fi unul care ține din scurt problema gunoiului, însă nu se laudă cu aceasta. Primul Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţ a fost elaborat în perioada 2001 – 2002, de către Inspectoratul de Protecţia Mediului Bacău, aprobat de către Consiliul Judeţean Bacău, iar în anul 2006 a fost realizată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău revizuirea documentului. Un an mai târziu, CJ Bacău a preluat frâiele și a elaborat un nou Plan, între noiembrie 2007 – ianuarie 2008.
La nivelul judeţului existau pe atunci șapte depozite neconforme pentru deşeuri nepericuloase care trebuiau închise în vara anului 2009, conform normativelor impuse de Uniunea Europeană: Buhuși, Comănești, Dărmănești, Moinești, Nicolae Bălcescu, Onești și Târgu Ocna, dar și 195 de depozite rurale neconforme. Însă planul e plan, iar realitatea a schimbat cumva indicatorii. Așa se face că abia în urmă cu 7 ani s-au pus lacăte definitive pe ușă.
Din ce se arată într-un răspuns transmis de CJ Bacău către Știrea Verde, în perioada 2012 – 2013 au fost finalizate lucrările de închidere a depozitelor din Buhuși, Comănești, Dărmănești, Moinești, Onești și Târgu Ocna. Este vorba despre un contract în valoare de 54.321.934 lei, semnat abia în decembrie 2011 prin proiect SMID (POS Mediu), an în care s-a reușit ca în comuna Nicolae Bălcescu să fie autorizat un depozit conform. Ce era neconform a fost închis şi ecologizat prin proiectul ISPA, însă ce se întâmplă cu depozitele din mediul rural este greu de spus. Abia în 2018 în Bacău a fost semnat și contractul de finanțare pentru Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor Solide.
Activitățile de salubrizare, plătite către două societăți
Când s-a finalizat proiectul ISPA, în 2010, s-a bifat totuși construcţia platformelor rurale, dotarea acestora, închiderea depozitului existent de deşeuri dar şi a celor 55 de spații de depozitare din mediul rural. Aceasta pentru că ISPA înseamnă doar municipiul Bacău și 22 de localități din județ: Berești- Bistrița, Buhoci, Cleja, Faraoani, Filipești, Gioseni, Gârleni, Hemeiuș, Horgești, Itești, Letea Veche, Luizi- Călugăra, Măgura, Mărgineni, Nicolae- Bălcescu, Prăjești, Racova, Răcăciuni, Sărata, Săucești, Tamași și Traian. Aici, din ce ne comunică CJ Bacău, gunoiul este ridicat de SC SOMA SRL, fiecare dintre localitățile care au semnat contract individual fiind pe barba proprie când vine vorba de costuri.
În prezent, CJ Bacău răspunde doar de contractele încheiate cu doi operatori de salubrizare, ca beneficiar al proiectului SIMDS – POS Mediu. Adică în teorie este cu ochii pe Compania Romprest Service SA, cu care a fost încheiat contract în 2015, pentru 8 ani, și Eco Sud SA, cu care a fost semnat un contract pe 23 de ani, în 2018. De aceea instituția asigură că gradul de servicii de salubrizare în județ e acoperit 100% în tot județul încă din 2018, dat fiind că Eco Sud are un contract atribuit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău „în numele și pe seama a 93 de unități administrativ-teritoriale”. 93, adică toate unitățile administrativ teritoriale din județul Bacău.
Totuși, Compania Romprest adună gunoaiele din orașele Onești, Moinești, Dărmănești și 62 localități din mediul rural, respectiv Agăș, Ardeoani, Asău, Balcani, Bârsănești, Berești-Tazlău, Berzunți, Blăgești, Bogdănești, Brusturoasa, Buciumi, Căiuți, Cașin, Colonești, Corbasca, Coțofănești, Dămienești, Dealu Morii, Dofteana, Filipeni, Găiceana, Ghimeș-Făget, Glăvănești, Gura-Văii, Huruiești, Izvorul-Berheciului, Lipova, Livezi, Măgirești, Mănăstirea Cașin, Motoșeni, Negri, Odobești, Oituz, Oncești, Orbeni, Palanca, Parava, Parincea, Pârgărești, Pâncești, Pîrjol, Plopana, Poduri, Podu Turcului, Răchitoasa, Roșiori, Sănduleni, Sascut, Scorțeni, Secuieni, Stănișești, Solonț, Strugari, Ștefan cel Mare, Târgu Trotuș, Tătărăști, Ungureni, Urechești, Valea Seacă, Vultureni și Zemeș. Pe cifre, înseamnă că cinci din totalul unităților administrative din județ sunt cam pe cont propriu.
Conform datelor furnizate redacției noastre, orașele Târgu Ocna, Comănești, Buhuși și Slănic Moldova, precum și comunele Racova, și Helegiu se ocupă singure de gunoi, prin operatori privați sau companii municipale/ servicii locale de salubritate. Practic, localitățile din județul Bacău plătesc în două părți pentru tot ceea ce ține de activitatea de salubrizare. Singură comuna Racova plătește de trei ori pentru activitățile legate de salubritate – o dată către SOMA, a doua oară către Eco Sud, iar a treia oară către DDD Serv SRL, un operator privat plătit pentru colectare, transport și depozitare a deșeurilor menajere.
CJ Bacău știe și costurile pentru toate aceste activități, fără a calcula și TVA-ul. Cel mai mult se percepe pentru fiecare tonă de deșeuri biodegradabile din mediul rural – 1.840,68 lei, 1.414,47 lei costă fiecare tonă de deșeuri reciclabile – fie urban sau rural, 707,09 lei tona de deșeuri periculoase din deșeuri menajere și deșeuri voluminoase, 318,41 lei costă tona de deșeuri reziduale, în timp ce 229,62 lei costă deșeurile de la populație, provenite din activități de reamenajări/ reabilitare locuințe.
Aceasta în ceea ce privește tarifele practicate de Romprest pentru utilizatorii casnici, pentru că instituțiile și agenții economici, deși plătesc aceleași prețuri pentru serviciile de colectare și transport ca cele de mai sus, au și alte tarife. Astfel, 318,41 lei costă fiecare tonă de deșeuri reziduale, în timp ce 707,09 lei se percep pe fiecare tonă de echipamente electrice și electronice.
Eco Sud a rămas momentan la tarifele practicate încă din 2019 (Romprestul a încheiat un ultim act adițional chiar în acest an). Și, din ce ne spune CJ Bacău, societatea precepe cel mai mult pentru activitatea de sortare a deșeurilor – 347,46 lei pe tonă, 208,46 lei pe tonă pentru activitatea de transfer, 150,03 lei pe tonă pentru depozitare, 121,85 lei pentru stocarea temporară a fiecărei tone de deșeuri voluminoase și menajere periculoase, 81 de lei pentru preluarea fiecărei tone de deșeuri din construcții și demolări în vederea sortării și tratării. Compostarea costă cel mai puțin, 0.01 lei pe tonă pentru această activitate.
Așa s-a descurcat ADIS Bacău în problema gunoiului și, nu numai că toate prețurile le știe doar fără TVA, la calup, ci habar nu are cam cât plătesc oamenii reali, din fiecare gospodărie. „Oalele” legate de facturi se sparg așadar tot în capul autorităților locale din orașe și comune. Odată cu implementarea SIMDS, „autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ teritoriale membre ADIS au stabilit în aria administrativă a fiecăruia taxa specială de salubrizare atât pentru utilizatorii casnici, cât și pentru utilizatorii non-casnici, în așa fel încât să poată acoperi suma de plată aferentă cantității deșeurilor generate de fiecare unitate administrativă în parte, pentru serviciile de salubrizare, colectare și transport, respectiv operare instalații (depozitare, tratare, transfer, sortare, compostare, după caz), având la bază, cu caracter minimal obligatoriu, prevederile Planului anual de evoluție a taxelor aferente Proiectului Sistem Integrat de Management al Deșeurilor Solide în județul Bacău”, ne-a lămurit CJ Bacău.
Cât se reciclează în județ nu se știe cu exactitate, deoarece, din ce ne explică CJ Bacău, cantitățile acestea sunt raportate doar la Agenția pentru Protecția Mediului, iar „cantitățile de colectate prin SMID sunt monitorizate prin ADIS”, așa că nu deține informații precise. Știe însă în schimb că în instalațiile de deșeuri SMID au fost recepționate anul trecut 2.971,61 tone de deșeuri reciclable, față de 1.520,06 tone în 2019. Pentru 2018 vorbim de 509,3 tone, însă datele nu sunt complete, dat fiind că stațiile de sortare de la Bacău, Moinești și Onești sunt în operare din luna iulie a acelui an. În Bacău funcționa însă din 2010 stația de sortare din Comănești, proprietate a primăriei, făcută cu PHARE. Și, Comăneștiul a dat exemplu de bună practică, iar în 2010 au început încercări timide de punere în acord cu cerințele la Moinești, tot cu ajutorul PHARE. Stația de aici a funcționat – din ce zice CJ Bacău – cu intermitențe până în 2018, când și-au turat motoarele de sortare și cea de la Bacău – proprietatea a municipiului, prin proiectul ISPA, și Onești – proprietate a CJ Bacău, cxu bani prin POS Mediu. „Stația de sortare Onești face parte din cadrul complexului de deșeuri Onești, format din stație de transfer, stație de sortare și stație de compostare. Costurile aferente construcției și utilării au fost de aproximativ 7 milioane de lei”, comunică CJ Bacău.
Cât despre restul deșeurilor, acestea pleacă în prezent către Celula 2 a depozitului conform din Bacău. An de an, potrivit situației prezentate de CJ Bacău, cantitățile au crescut. Celula 2 primește deșeuri din iunie 2018, după închiderea Celulei 1. A fost cu „cântec”, unele primării au „uitat” să plătească transportul până s-a ajuns la un blocaj, însă ulterior situația a fost dezamorsată. Sau cel puțin așa prezintă situația CJ Bacău. În urmă cu doi ani, nu s-au plătit facturile către gestionarul gropii de gunoi și nici către firma de colectare și transport, ajungându-se inclusiv la amenințări. Nu către primării, ci către operator. Ziarul de Bacău a relatat poveste aici. Important e că totul se termină cu bine și că autoritățile au calculat pe hârtie câte deșeuri au fost ridicate lunar.
