Palatul regal britanic - Foto Bruno Martins Unsplash

Negarea schimbărilor climatice pe posturile de televiziune din Marea Britanie face pentru prima dată din 2017 obiectul unei investigații oficiale a autorității de reglementare a comunicațiilor, OFCOM. Decizia, raportată de The Guardian pe 24 martie 2026, vine după ani de presiuni din partea organizațiilor de mediu și a publicului, care au acuzat autoritatea britanică că permite difuzarea necontestată a unor afirmații false despre climă pe canalele TalkTV și TalkRadio. Peste 1.000 de plângeri privind negarea schimbărilor climatice au fost depuse la OFCOM din 2020 încoace — și toate au fost respinse, până acum.

Ce a declanșat investigația

Punctul de turnură a fost o scrisoare trimisă în ianuarie 2026 de Good Law Project, o organizație juridică britanică, prin care se solicita explicații oficiale pentru respingerea sistematică a plângerilor. Două cazuri specifice au fost puse sub lupă. Într-un program difuzat în noiembrie 2025, un invitat al TalkTV a afirmat că schimbările climatice reprezintă „un efort deliberat de a crea anxietate falsă în legătură cu ceva ce este fals”. Într-un al doilea caz, tot din noiembrie, un alt invitat a descris politicile energetice ale guvernului laburist drept „sinucidere economică” și „pseudoștiință”, asociind tranziția verde cu „un comportament de tip sectă”. După intervenția Good Law Project, OFCOM a anunțat că își retrage decizia inițială de respingere și va „reconsidera de la zero” ambele plângeri. Este prima dată în aproape un deceniu când negarea schimbărilor climatice pe un post britanic de televiziune ajunge efectiv în faza de investigație formală.

De ce contează precedentul

Marea Britanie are una dintre cele mai stricte legislații din lume privind echilibrul editorial în audiovizual. Codul OFCOM impune posturilor de televiziune obligația de a nu induce publicul în eroare cu privire la fapte verificabile. Negarea schimbărilor climatice — un fenomen confirmat de un consens științific copleșitor — se încadrează, în viziunea organizațiilor de mediu, exact în această categorie. Un purtător de cuvânt al Good Law Project a declarat pentru The Guardian că „posturile de dreapta au avut voie prea mult timp să răspândească minciuni climatice periculoase, fără nicio consecință”.

Pe de altă parte, criticii investigației argumentează că negarea schimbărilor climatice, chiar dacă este eronată științific, intră sub protecția libertății de exprimare. Dezbaterea nu este doar despre climă, ci despre limitele reglementării conținutului media într-o democrație. OFCOM se află astfel într-o poziție delicată: trebuie să echilibreze protecția publicului față de dezinformare cu principiul libertății editoriale.

Situația din România și Europa

Negarea schimbărilor climatice nu este un fenomen exclusiv britanic. În România, discursul public despre tranziția verde este adesea poluat de afirmații nefondate, preluate din surse externe și amplificate pe rețelele sociale. Diferența este că în România nu există un organism de reglementare cu competențe similare OFCOM în ceea ce privește conținutul climatic. Consiliul Național al Audiovizualului monitorizează corectitudinea informațiilor în general, dar negarea schimbărilor climatice nu a făcut niciodată obiectul unei investigații specifice.

La nivel european, investigația OFCOM ar putea crea un precedent important. Dacă autoritatea britanică stabilește că negarea schimbărilor climatice la televizor încalcă normele de acuratețe editorială, alte state ar putea urma exemplul. Într-o perioadă în care dezinformarea climatică se intensifică — alimentată de interese economice legate de combustibilii fosili și de polarizarea politică — decizia OFCOM are potențialul de a redefini relația dintre media, știință și responsabilitatea publică.