Unii oameni de știință cer ca un alt animal să ia locul ursului polar ca simbol al luptei cu criza climatică. Aceștia spun că actualul simbol poate, de fapt, submina eforturile de conservare. Acesta ar stimula lipsei de încredere în încălzirea globală în rândul unor comunități indigene din Arctica. Ei spun că alte specii ar fi mai potrivite ca simboluri ale vieții sălbatice amenințate de încălzirea globală.
Arhipelagul norvegian este locul unde Pământul a înregistrat cea mai rapidă încălzire, arată the Guardian. Temperaturile din zonă au crescut cu 4 grade Celsius, în medie, în ultimii 50 de ani. O cantitate masivă de gheață a dispărut, lucru care a stârnit temeri pentru supraviețuirea celor 300 de urși care se află în regiune. Aceștia sunt parte a unei populații mai largi, formată din aproximativ 3.000 de exemplare care au habitatul în Marea Barents, între Svalbard și insulele Franz Josef Land din Rusia.
„Este mai ușor să spui publicului povești simple: gheața mării se topește, așa că urșii polari se descurcă mai rău. Dar biologia și ecologia sunt foarte complicate”, spune profesorul Jon Aars. Acesta conduce cercetarea urșilor polari la Institutul Polar Norvegian din Svalbard din 2003.
Cu toate acestea, în ciuda acestei schimbări dramatice a condițiilor, populația de urși polari de pe Svalbard nu a înregistrat încă un declin. Un viitor colapas este, însă, posibil
Acest lucru s-ar putea datora faptului că ursul polar încă se recuperează de presiunile vânătorii,care a fost interzisă în Norvegia în 1973. Aars nu exclude un viitor colaps. Există din ce în ce mai multe dovezi că urșii schimbă practicile de vânătoare – vizează renii, precum și focile. Schimbarea a fost observată și documentată prima dată pe arhipelag în 2021. „Denning” – comportamentul de a face vizuini – s-a schimbat, iar urșii înoată pe distanțe lungi, dar, spune Aars, există încă suficientă gheață de mare primăvara pentru ca urșii să vâneze cu succes.
„Trebuie să spun că sunt puțin surprins că urșii polari se descurcă atât de bine în Svalbard, deoarece schimbările au fost atât de mari. Au trei până la patru luni mai puțină gheață de mare acum decât acum trei decenii, în medie, ceea ce este mult. Dacă cineva ne-ar fi spus în urmă cu 20 până la 30 de ani că gheața va fi în această situație, cei mai mulți dintre noi am fi ghicit că urșii polari s-ar fi descurcat mai rău decât o fac de fapt”, spune el.
În Svalbard, gheața se îndepărtează de țărm vara. Arhipelagul norvegian este înconjurat de apele bogate ale platformei continentale, iar primăvara – sezonul crucial de vânătoare pentru urșii polari – există suficientă acoperire pentru ca aceștia să găsească pui de focă.
Marea Beaufort de lângă Alaska, are apele cele mai puțin productive din Arctica, însă. Numărul redus de foci din zonă, duce, în consecință, la o lupă pentru supraviețuire în rândul urșilor polari
„Nu putem vorbi despre starea globală a urșilor [din cauza lipsurilor de date]”, spune profesorul Andrew Derocher, expert în urși polari la Universitatea din Alberta, care a scris unele dintre primele studii despre efectul schimbărilor climatice asupra urșilor polari. „Trebuie să ai în vedere o perspectivă mai mare a subpopulației. Unora le merge bine, altora nu. Acest lucru creează multă confuzie în lucrul cu vânătorii inuiți din Canada care spun că văd o mulțime de urși. Eu spun: „Da, pentru că locuiți într-o zonă în care sunt mulți urși, dar sunt și alte locuri în care nu le merge la fel de bine”.
Anul trecut, situația s-a complicat și mai mult odată cu descoperirea a ceea ce pare să fie „o a 20-a subpopulație izolată în Groenlanda. Aceasta s-a adaptat la condiții, folosindu-se de gheața din ghețari pentru a vâna.
„În contextul canadian, faptul că ursul polar a devenit un simbol al schimbărilor climatice a cauzat o mulțime de probleme”, spune Derocher. „Obișnuiam să avem o relație bună cu vânătorii inuiți. Mulți dintre vânătorii pe care îi cunosc cred că urșii polari se vor descurca bine în contextul schimbăriloe climatice și asta a creat unele tensiuni interesante.”
Derocher este pesimist cu privire la viitorul multor subpopulații de la Cercul Polar, inclusiv al urșilor din Svalbard
Cu toate astea, el spune: „Avem zone de distribuție a urșilor polari care vor fi destul de robuste la efectele schimbărilor climatice. Eu spun mereu că urșii polari sunt un simbol accidental al schimbărilor climatice. Nu este un scenariu de „pică cerul pe noi” sau Chicken Little. Dar ceea ce trebuie să facem este să ne uităm la traiectorii decenii în viitor.”
În cadrul unui scenariu cu emisii mari, multe subpopulații ar putea dispărea în întregime în acest secol, avertizează unii oameni de știință. Derocher spune că în regiunile problematice, vor crește conflictele urs-om. Pe măsură ce urșii polari mor de foame, spun ei, va crește și numărul de decese în rândul oamenilor. În regiuni unde există cea mai mare acoperire de gheață, cercetătorul se așteaptă, însă, ca urșii polari să se descurce.„Avem 19 populații de urși polari în Arctica și 19 scenarii diferite se desfășoară în timp”, spune Derocher. „Cred că cea mai bună analiză a noastră este că toate acestea nu vor dispărea în acest secol.”
