România va prezenta Comisiei Europene planul național de refacere a naturii, scrie Radio Eco Natura.
În acest context, la București, în sediul Reprezentanței Comisiei Europene, s-a desfășurat un dialog civic dedicat rezilienței apei, subliniindu-se faptul că refacerea zonelor umede rămâne esențială pentru protejarea biodiversității, adaptarea la schimbările climatice și diminuarea impactului dezastrelor naturale.
Participanții au analizat peisajul legislativ european, precum și responsabilitățile imediate și pe termen lung ale statelor membre în direcția consolidării unui cadru comun de acțiune.
Europa rezilientă la apă: soluții naturale, comunități implicate și modele de bună practică
Discuțiile au evidențiat nevoia unei Europe cât mai reziliente în privința apei, cu ecosisteme rurale și urbane sănătoase și cu comunități capabile să implementeze soluții naturale de retenție a apei.
Totodată, a fost accentuat obiectivul menținerii râurilor conectate, cu debit liber, pentru a asigura funcționarea optimă a habitatelor și a serviciilor ecosistemice.
Au fost prezentate modele de bună practică, din zona transfrontalieră România – Ungaria, în bazinele Crișului Repede și al Crișului Negru și din satul Daia, jud Harghita – un extraordinar exemplu de colaborare comunitară în identificarea și aplicarea de soluții bazate pe natură.
După prezentarea proiectelor de succes, discuțiile s-au axat pe urgența climatică în domeniul managementului apei, în condițiile în care ne confruntăm din ce în ce mai des cu râuri care seacă complet vara sau se revarsă dramatic la ploi abundente, deșertificări sau vulnerabilizarea orașelor la inundații.
Planul național de refacere a naturii: acțiuni de la firul ierbii pentru o cultură a responsabilității față de apă
Câteva dintre concluziile conferinței privind acțiuni pe care le putem aplica la nivelul cetățenilor și al organizațiilor de la ”firul ierbii” menționează mai mult efort pentru educare și conștientizare, proiectarea de construcții care să includă sisteme de refolosire a apei, inițiative civice de economisire a apei și, nu în ultimul rând, activarea rețelelor de cunoaștere și colaborare în domeniul apei, mai transmite sursa citată.
