Forajul arctic a devenit un test politic pentru Uniunea Europeană. Pe 27 mai 2026, douăsprezece instituții financiare nordice au trimis o scrisoare deschisă Comisiei Europene. Mesajul lor e clar: UE nu trebuie să cedeze și trebuie să mențină interdicția privind noile foraje de petrol și gaze în Arctica. Presiunea de a renunța vine însă din altă direcție: criza energetică.
Cine cere menținerea interdicției forajului arctic
Scrisoarea nu vine de la organizații de mediu marginale. Semnatarii sunt grei. Printre ei, Nordea Asset Management, parte a băncii nordice Nordea. La fel, KLP, cea mai mare companie de pensii din Norvegia. În total, douăsprezece instituții financiare, plus oameni de știință și grupuri civice.
Demersul a fost organizat de Nordic Center for Sustainable Finance și de fondul de pensii danez Sampension. Scrisoarea a fost adresată celor cinci comisari europeni. Tonul e ferm: orice retragere ar dăuna atât climei, cât și securității energetice pe termen lung.
De ce e pus în discuție forajul arctic acum
Contextul explică totul. Războiul SUA-Israel cu Iranul a bulversat piețele energetice globale. Prețurile la gaze în Europa au crescut. În această situație, UE își reevaluează strategia pentru Arctica. Tentația e mare: mai mult petrol și gaze proprii, pentru a scăpa de dependența externă.
UE susține din 2021 o interdicție globală a noilor foraje arctice. Motivul a fost de mediu. Arctica s-a încălzit de trei ori mai repede decât restul planetei în ultimii 50 de ani. Acum, criza pune acea poziție sub semnul întrebării.
Argumentul economic contra forajului
Aici vine partea interesantă. Semnatarii nu se bazează doar pe argumente de mediu. Ei folosesc și logica pieței. Noile zăcăminte arctice ar dura peste un deceniu până să devină operaționale. Cu alte cuvinte, nu rezolvă criza de azi.
Investiția ar fi una pe termen foarte lung, într-o resursă pe care lumea încearcă să o abandoneze. Riscul e ca aceste proiecte să devină „active blocate”: miliarde cheltuite în infrastructură care nu se mai amortizează. Pentru niște instituții financiare, e un avertisment de business, nu doar de conștiință verde.
Ce e în joc pentru Europa și pentru România
Miza depășește Arctica. E vorba despre o întrebare de fond. Cedează Europa la presiunea crizei și își relaxează angajamentele climatice? Sau le menține, chiar și când prețurile dor?
Pentru România, decizia contează indirect, dar real. Suntem parte a aceleiași piețe energetice europene. Prețul gazelor pe care le plătim depinde de politica energetică a UE. Dacă blocul deschide Arctica, semnalul e că tranziția verde poate fi amânată sub presiune. Dacă rezistă, confirmă o direcție stabilă pe termen lung.
Există și un avertisment geopolitic în scrisoare. Arctica e aproape de teritoriul rus, unde Moscova își etalează frecvent exercițiile militare. Deschiderea zonei pentru foraj ar putea adăuga tensiuni de securitate la cele de mediu. Forajul arctic nu e, deci, doar o problemă de petrol. E o decizie despre ce fel de Europă vrem pe termen lung.
