Cina a rămas pe masă, sticla de vin a rămas deschisă, iar un flamingo gonflabil s-a dezumflat încet lângă un cort gol. În mai puțin de 30 de minute, 1.200 de turiști au fost evacuați dintr-un camping din sud-vestul Franței, după ce focul s-a apropiat de pădurea din jur.
Campingurile și incendiile se întâlnesc tot mai des deoarece multe unități sunt construite exact în locurile căutate pentru natură: lângă pădure, mare sau râu. Aceeași apropiere care face vacanța atractivă crește expunerea la foc, inundații și secetă.
De ce sunt campingurile vulnerabile la incendii?
Un camping concentrează sute sau mii de persoane într-un spațiu cu vegetație, mașini, butelii, rulote și construcții ușoare. Mulți turiști nu cunosc traseele locale și pot reacționa greu la o alarmă nocturnă.
Drumurile sunt proiectate adesea pentru sosiri distribuite de-a lungul zilei, nu pentru evacuarea simultană a tuturor. Dacă există o singură ieșire, coloana de mașini poate bloca exact accesul pompierilor.
Vegetal, campingul poate deveni un coridor pentru flăcări. Gardurile vii, acele uscate, mobilierul exterior și umbrarele creează continuitate între pădure și spațiile ocupate.
Viitorul campingurilor franceze într-un climat mai fierbinte a devenit o problemă națională după incendiile din Nouvelle-Aquitaine. În regiune au fost evacuate 62 de campinguri. Unul a fost distrus, iar alte trei au suferit pagube.
Vacanța ieftină suportă un risc climatic scump
Franța are aproximativ 7.400 de campinguri. Ele au devenit populare după introducerea concediilor plătite și au oferit generațiilor de familii o variantă accesibilă de vacanță.
Prețul mediu al unei nopți era estimat la 22 de euro, față de 116 euro pentru un hotel. Diferența explică de ce campingul rămâne important într-o perioadă cu costuri ridicate.
Incendiul schimbă această ecuație. Administratorul campingului Domaine de La Rive estima pierderi de două milioane de euro, echivalentul a 15% din cifra anuală de afaceri. Polițele de asigurare puteau să nu acopere toate anulările și rambursările.
Pentru industrie, luna august poate produce 40% din veniturile anuale. O evacuare fără pagube directe poate fi suficientă pentru a destabiliza o afacere mică.
Unitățile mari, susținute de grupuri și fonduri de investiții, pot plăti reconfigurări, rezervoare sau sisteme de alarmă. Campingurile familiale riscă să nu aibă capitalul necesar. Adaptarea climatică poate împinge în afara pieței tocmai forma de turism mai accesibilă.
Cum trebuie reproiectate campingurile și incendiile?
Prima măsură este separarea vegetației. Arborii și arbuștii nu trebuie eliminați complet, dar combustibilul vegetal trebuie întrerupt prin zone întreținute și distanțe de siguranță.
A doua este evacuarea. Fiecare camping expus are nevoie de mai multe ieșiri, semnalizare vizibilă și puncte de adunare. Planul trebuie testat cu personalul înainte de sezon.
Alarma trebuie să ajungă la turiști în mai multe limbi. Un mesaj trimis doar printr-o aplicație nu îi ajută pe cei care dorm, nu au semnal sau și-au lăsat telefonul la încărcat.
Rezervele de apă și accesul pentru pompieri devin parte din infrastructura turistică. Piscina nu înlocuiește automat un bazin de incendiu, iar aleea decorativă nu garantează trecerea unei autospeciale.
Unele campinguri ar putea fi mutate. Este cea mai dificilă decizie, deoarece afacerea depinde de loc. Dar un amplasament prins între pădure, mare și un singur drum poate deveni imposibil de apărat.
Vacanța în natură nu mai poate fi proiectată ca și cum natura ar rămâne la temperatura secolului trecut.
Campingul mai este o alegere ecologică?
Imaginea campingului este asociată cu un cort, un foc mic și consum redus. Industria modernă include însă rulote cu aer condiționat, piscine, parcuri acvatice și unități de lux.
Unele campinguri consumă multă apă exact în zone afectate de secetă. Piscinele, dușurile, spațiile verzi și instalațiile de răcire pot pune presiune pe rețelele locale în vârful sezonului.
Transportul contează și el. O vacanță la cort accesibilă cu trenul poate avea o amprentă redusă. Un complex în care fiecare familie ajunge cu mașina, folosește aer condiționat și piscine încălzite poate funcționa diferit de imaginea sa verde.
Adaptarea trebuie să reducă și consumul, nu doar riscul. Umbra naturală gestionată corect, clădirile ventilate, refolosirea apei și transportul comun pot proteja atât turiștii, cât și resursa locală.
Ce trebuie să facă România înaintea unui incendiu?
România are campinguri în Delta Dunării, pe litoral, lângă păduri și în zone montane. Multe sunt mici, sezoniere și administrate cu resurse limitate.
Autorizația de funcționare trebuie să includă riscul actual, nu doar documentația depusă la deschidere. Vegetația, accesul și numărul turiștilor se schimbă în timp.
În Delta Dunării, pericolul poate veni din incendii de stuf și din evacuarea dificilă pe apă. În munți, drumurile înguste pot fi blocate. Pe litoral, aglomerația sezonieră poate transforma o plecare rapidă într-o coloană de kilometri.
Inspectoratele pentru situații de urgență, primăriile și administratorii trebuie să testeze evacuările înainte de sezon. Turistul trebuie să afle la sosire unde merge și ce lasă în urmă dacă apare alarma.
Campingul poate rămâne o formă accesibilă de vacanță. Pentru asta, costul adaptării nu trebuie lăsat exclusiv pe umerii afacerilor mici. Programele publice pot finanța ieșiri suplimentare, sisteme de alarmă și rezerve de apă.
În noul climat, libertatea cortului depinde de un lucru foarte puțin romantic: existența unei ieșiri care rămâne liberă când pădurea arde.
