Trufele româneşti ar putea deveni tot mai rare şi chiar ar putea dispărea în următorii ani, din cauza braconierilor.
”Aceștia intră ilegal pe terenurile forestiere şi distrug fondul de resurse forestiere nelemnoase, cu ajutorul câinilor special antrenaţi”, atrage atenţia preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), Laurenţiu Alexandru Păştinaru, într-un comunicat transmis Agerpres.
Trufele sunt tot mai rare, iar braconajul rămâne principala amenințare pentru concesionari și pentru ecosistemul pădurilor
”Sunt oameni care concesionează terenurile, de la direcţiile silvice, pentru a putea culege controlat trufe, solicită autorizaţiile de recoltare de la Agenţiile pentru Protecţia Mediului, dar ajung în situaţia de a nu putea beneficia de aceste roade ale pădurii, din cauza braconierilor care intră ilegal şi sapă peste tot, cu ajutorul câinilor, distrugând terenul respectiv. Creşterea acestor ciuperci, extrem de scumpe şi de dorite, necesită condiţii speciale”, a explicat preşedintele ANPM, citat în comunicat, potrivit Ziarul de Iași.
El susţine că aşa se explică numărul mare de vânzători de pe platformele de vânzări pentru persoane fizice care oferă astfel de produse la preţuri cuprinse între 100 şi 200 de lei pe kilogram, în condiţiile în care un asemenea produs ”poate ajunge la mii de lei, în magazinele de delicatese”.
În România cresc unele dintre cele mai scumpe trufe din lume
Potrivit specialiştilor în domeniul biodiversităţii, din cadrul ANPM, în România cresc mai multe soiuri de trufe albe şi negre.
Printre acestea care se află:
- Trufa neagră de vară;
- Trufa de iarnă;
- Trufa mesentericum;
- Trufa albă, una dintre cele mai scumpe din lume;
- Trufa de toamnă;
- Trufa porcească;
- Trufa cu spori mari;
- Trufa neagră.
Fiecare din ele se distinge prin culoare, formă, înveliş, aspect interior, consistenţă, miros şi gust.
În urmă cu mai mulţi ani, potrivit sursei citate, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a pus în dezbatere publică un Ordin care aproba instrucţiunile privind recoltarea şi achiziţionarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier naţional şi care stabilea modul de organizare a recoltării şi achiziţiei acestor produse, dar nu a parcurs etapele necesare aprobării finale, fiind încă la Parlament.
