Uleiul de pește este unul dintre cele mai populare suplimente alimentare din lume. Vândut în miliarde de capsule anual, promovat pentru sănătatea inimii, a creierului și a articulațiilor, recomandat informal de medici, nutriționiști și antrenori deopotrivă. Omega-3 din uleiul de pește — în special EPA și DHA — au fost asociate în zeci de studii cu protecție împotriva bolilor cardiovasculare, diabetului, depresiei și bolilor neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson. Un studiu publicat pe 25 martie 2026 în Cell Reports de o echipă de la Medical University of South Carolina complică semnificativ această imagine.
Concluzia: EPA — acidul eicosapentaenoic, unul dintre principalii acizi grași omega-3 din uleiul de pește — poate interfera cu capacitatea creierului de a se vindeca după traumatisme craniene ușoare repetate și poate contribui la acumularea proteinei tau, asociată cu encefalopatia traumatică cronică.
Nu toți omega-3 sunt egali
Uleiul de pește conține două tipuri principale de acizi grași omega-3: DHA — acidul docosahexaenoic — și EPA. DHA este componenta structurală principală a membranelor neuronale și este considerată esențială pentru funcția cerebrală. EPA are efecte antiinflamatoare documentate, dar se integrează diferit în membranele celulare și acționează prin mecanisme distincte.
Cercetătorul principal Onder Albayram și echipa sa au investigat ce se întâmplă la nivel cerebrovascular — la nivelul vaselor de sânge din creier — când un creier deja traumatizat este expus la EPA pe termen lung. Modelele experimentale au inclus șoareci cu traumatisme craniene ușoare repetate hrăniți cu diete bogate în EPA, culturi de celule endoteliale microvasculare cerebrale umane și analize de țesut cerebral uman de la pacienți diagnosticați postmortem cu encefalopatie traumatică cronică.
Mecanismul identificat
EPA reprogramează metabolismul celulelor vasculare cerebrale — celulele care formează bariera hemato-encefalică. În loc să susțină repararea vasculară după traumatism, EPA perturbă semnalele de vindecare și slăbește stabilitatea vaselor. Rezultatul: procesul de recuperare cerebrală este întârziat sau compromis.
În paralel, acumularea de EPA a facilitat depunerea proteinei tau în jurul vaselor cerebrale — un tipar caracteristic encefalopatiei traumatice cronice, boala neurologică asociată cu traumatisme craniene repetate, documentată la fotbaliști, boxeri și militari cu istoric de leziuni prin explozie. Șoarecii hrăniți cu diete bogate în EPA au obținut rezultate semnificativ mai slabe la testele de memorie spațială și învățare după traumatisme, față de grupurile de control.
DHA, în schimb, nu a produs același efect negativ în experimentele pe celule umane.
Context și proporții
Cercetătorii sunt expliciți în privința limitelor studiului: cea mai mare parte a dovezilor vine din modele animale și experimente celulare — nu din studii clinice pe oameni. Efectele negative ale EPA au fost observate specific în creiere deja traumatizate care încercau să se repare — nu în creiere sănătoase. Studiul nu cataloghează uleiul de pește ca universal dăunător.
Mesajul real este mai nuanțat: răspunsul biologic la omega-3 nu este uniform pentru toți oamenii și în toate circumstanțele. Un supliment inofensiv sau benefic pentru un adult sănătos poate produce efecte diferite la o persoană cu traumatisme craniene repetate — sportivi de contact, militari, victime ale accidentelor rutiere.
Studiul deschide o conversație pe care domeniul nutriției o evitase: precizia nutrițională în neuroștiință. Nu „omega-3 e bun sau rău”, ci „ce tip de omega-3, pentru cine, în ce context fiziopatologic”.
