Cercetătorii au descoperit că animalele acvatice, cum ar fi viermii, larvele de muște și scoicile care trăiesc pe fundul râurilor și rigolelor, pot contribui la purificarea apelor uzate.
Studiul a fost publicat de jurnaliștii de la Phys.org.
Aceste creaturi minuscule pot degrada nămolul. Astfel, împreună cu speciile de plante plutitoare, reduc emisiile de gaze cu efect de seră și îndepărtează excesul de nutrienți din apă
Apă uzată, provenind de exemplu din gospodării, este curățată în stațiile de epurare. După, este returnată în apele de suprafață și în râuri.
Cu toate acestea, în timpul procesului de epurare se produce o cantitate semnificativă de nămol în exces.
Acest fapt reprezintă o provocare pentru stațiile de epurare, deoarece procesarea nămolului este foarte costisitoare.
Nămolul este în mare parte alcătuit din materiale organice pe care creaturile acvatice le pot folosi ca hrană
Tom van der Meer a studiat modul în care aceste creaturi pot descompune acest nămol în exces în cadrul proiectului său de doctorat din cadrul proiectului Aquafarm.
Proiectul cercetătorului vizează dezvoltarea unei noi metode de epurare a apelor uzate.
Colaborarea accelerează descompunerea
Van der Meer este cercetător la Wageningen Environmental Research, una dintre instituțiile partenere în proiectul Aquafarm, care își propune să dezvolte o nouă metodă de epurare a apelor uzate.
”Am analizat cât de rapid pot diferite specii de animale acvatice să consume nămol în exces. Larvele de muște s-au dovedit a fi câștigătoarele în competiția de ‘mâncat nămol’. Nămolul care conținea aceste larve s-a descompus de până la cinci ori mai repede decât nămolul în care ele lipseau. Nu numai că am observat acest efect în nămoluri provenite de la diferite stații de epurare, ci am constatat și că nămolul se descompune și mai bine atunci când sunt adăugate diferite specii. În plus, adaugă suficient oxigen nămolului, prevenind formarea gazului cu efect de seră metan”, a explicat cercetătorul.
Extragerea nutrienților din apă
Calitatea apei în toate statele membre ale UE trebuie îmbunătățită până în 2027, în conformitate cu Directiva Cadru privind Apa.
Această directivă stabilește că nivelurile de nutrienți, cum ar fi azotul și fosforul, din apele de suprafață trebuie reduse, deoarece acești nutrienți au efecte negative asupra speciilor sensibile de animale și plante.
Nivelurile ridicate de nutrienți pot, de asemenea, stimula creșterea cianobacteriilor, cu efecte adverse asupra oamenilor și mediului.
Cu toate acestea, multe dintre aceste substanțe rămân în apele uzate chiar și după epurare, ceea ce înseamnă că sunt deversate în râuri.
”Aici, flora și fauna pot oferi, de asemenea, o soluție. O combinație de alge și scoici poate elimina aproape toți nutrienții din apă. Mai mult, am testat plante plutitoare, cum ar fi ferigi de apă, în cadrul proiectului Aquafarm. Am obținut rezultate excelente”, a adăugat Van der Meer observă.
Folosindu-se de ajutorul animalelor acvatice, Olanda va dezvolta o unitate pilot de tratare a apei
”Astfel, putem îmbunătăți epurarea apelor uzate în mod natural, ceea ce poate fi mai eficient din punct de vedere costuri și poate contribui la îmbunătățirea calității apei în natura din Olanda. Poate că peste un deceniu toate stațiile de epurare vor folosi această soluție bazată pe natură”, a concluzionat Van der Meer.
