Guvernul italian condus de Giorgia Meloni a decis să amâne cu 13 ani închiderea definitivă a centralelor pe cărbune. Termenul inițial era sfârșitul anului 2025, conform planului național de energie și climă. Noul termen este 2038. Camera Deputaților a aprobat modificarea pe 1 aprilie 2026, în cadrul unui decret privind facturile la energie. Senatul urmează să voteze, iar aprobarea este considerată certă, dat fiind că coaliția de guvernare deține majoritatea.
Ce a declanșat amânarea
Italia amână ieșirea din cărbune 2038 invocând securitatea energetică. Conflictul din Iran a perturbat grav aprovizionarea cu petrol și gaze. Prețurile energiei au crescut semnificativ în toată Europa. Italia depinde în mare măsură de gazele naturale importate. În acest context, guvernul a decis că cele patru centrale pe cărbune aflate în prezent în standby trebuie păstrate ca opțiune de rezervă.
Ministrul italian al energiei, Gilberto Pichetto Fratin, a declarat că centralele de la Brindisi și Civitavecchia ar putea fi reactivate dacă prețul gazului depășește constant 70 de euro pe megawatt-oră. Trei dintre cele patru centrale aparțin companiei Enel, cel mai mare furnizor de energie din Italia. Partidul Liga, partener de coaliție, a susținut public amânarea, numind-o „corectă și responsabilă”.
Un procent mic, un impact simbolic mare
Centralele pe cărbune produc în prezent mai puțin de 1% din electricitatea Italiei. Capacitatea totală instalată este de aproximativ 4,65 gigawați. Din punct de vedere al producției efective, contribuția lor este marginală. Cu toate acestea, decizia de a le menține active până în 2038 transmite un semnal politic puternic.
Alexandru Mustață, reprezentant al organizației Beyond Fossil Fuels, a criticat dur decizia. El a declarat că aceasta nu este o măsură de urgență pe termen scurt, ci o prelungire pe termen lung a unuia dintre cei mai poluanți combustibili. Paola Matova, de la organizația italiană ReCommon, a adăugat că menținerea centralelor de la Brindisi, Civitavecchia și din Sardinia adâncește dependența structurală a Italiei de combustibilii fosili.
Experții spun că reactivarea nu va reduce prețurile
Mai mulți specialiști consultați de AFP au subliniat că reactivarea centralelor pe cărbune nu va scădea prețul electricității pentru consumatori. Costul de producție al energiei din cărbune rămâne ridicat. La acesta se adaugă costurile de emisie din cadrul schemei europene de comercializare a certificatelor de carbon. Prin urmare, argumentul economic al guvernului nu rezistă unei analize riguroase.
Italia amână ieșirea din cărbune 2038 într-un moment în care alte state europene demonstrează exact opusul. Marea Britanie a generat în martie 2026 un record de energie din surse eoliene și solare, economisind aproape un miliard de lire din importuri de gaze. Alte țări investesc masiv în stocare și flexibilitate. Italia, în schimb, alege să mențină infrastructura poluantă ca plasă de siguranță.
Un tipar european îngrijorător
Italia nu este singura țară care reconsideră ieșirea din cărbune. Germania a semnalat disponibilitatea de a menține centrale de cărbune ca active de rezervă mai mult decât era planificat. Coreea de Sud a extins funcționarea a trei centrale programate pentru închidere în 2026. Japonia urmează un traseu similar.
Acest tipar este îngrijorător pentru obiectivele climatice europene. Uniunea Europeană și-a asumat neutralitatea climatică până în 2050. Eliminarea cărbunelui din sectorul energetic este considerată o condiție de bază pentru atingerea acestui obiectiv. Fiecare amânare erodează credibilitatea angajamentelor asumate.
Relevanța pentru România
România a parcurs deja un drum lung în reducerea dependenței de cărbune, dar complexul energetic Oltenia rămâne un punct sensibil. Decizia Italiei arată cât de ușor pot fi inversate angajamentele climatice atunci când o criză energetică oferă pretextul politic. Pentru România, lecția este clară: investițiile în regenerabile și stocare nu sunt doar o opțiune verde. Ele sunt o asigurare împotriva dependenței de combustibili care devin tot mai scumpi și mai nesiguri.
