Un nou studiu realizat de Universitatea Carnegie Mellon și Microsoft avertizează că dependența excesivă de instrumente de inteligență artificială (AI) ar putea diminua capacitatea oamenilor de a gândi critic.
Cercetătorii au analizat răspunsurile a 319 angajați din domenii variate — de la programatori până la asistenți sociali — și au studiat peste 900 de exemple reale de utilizare a AI la locul de muncă.
Încrederea excesivă în AI scade gândirea critică și atrofiază abilitățile decizionale pe termen lung
Rezultatele arată că persoanele care au încredere mare în AI tind să analizeze mai puțin informațiile și să își folosească mai rar gândirea critică, mai ales în sarcini de rutină sau cu miză redusă.
În schimb, cei care privesc cu scepticism răspunsurile AI manifestă o implicare cognitivă mai mare și iau decizii mai atent fundamentate.
Specialiștii avertizează că această comoditate aparent inofensivă poate avea efecte pe termen lung: lipsa exercițiului mental constant poate „atrofia” abilitățile de luare a deciziilor, mai ales dacă oamenii ajung să intervină doar în situații excepționale.
Inteligența artificială crește eficiența, dar reduce creativitatea și afectează capacitatea de rezolvare a problemelor
Studiul a mai constatat și o scădere a creativității, deoarece angajații care folosesc AI produc rezultate mai puțin variate comparativ cu cei care lucrează fără aceste instrumente.
Pe măsură ce AI devine parte din rutina profesională, cercetătorii subliniază paradoxul tot mai evident: inteligența artificială crește eficiența, dar riscă să ne erodeze în tăcere capacitatea de rezolvare a problemelor.
Psihoza ChatGPT: Când conversațiile cu inteligența artificială devin periculoase
Un nou fenomen îngrijorător apare în domeniul sănătății mintale: tot mai mulți oameni fără antecedente psihice suferă episoade psihotice după interacțiuni prelungite cu chatboturi precum ChatGPT.
Cazurile descriu paranoia, iluzii de grandoare și pierderea contactului cu realitatea, fenomen numit informal ”psihoza ChatGPT”.
În unele situații, utilizatorii devin convinși că primesc mesaje divine sau pot comunica în trecut.
Specialiștii avertizează că AI-ul poate întări credințele false ale persoanelor vulnerabile și agravează criza de sănătate mintală, în lipsa unor reglementări clare.
