Pe câmpurile din Buzău, următoarea etapă a energiei regenerabile nu mai înseamnă doar turbine mai multe. Înseamnă să poți păstra electricitatea atunci când vântul produce și să adaugi o altă sursă când vântul scade.
Vifor Buzău a început să livreze energie în rețea prin prima sa etapă, de 192 MW. La jumătatea anului 2027, proiectul ar trebui să ajungă la 461 MW. Reuters arată că, la această capacitate, Vifor ar urma să devină al treilea cel mai mare parc eolian din Uniunea Europeană.
Planurile Rezolv Energy pentru Vifor Buzău merg însă mai departe: compania pregătește o instalație mare de stocare în baterii și analizează integrarea unor panouri fotovoltaice.
Întrebarea importantă este de ce un parc eolian de 461 MW mai are nevoie de solar și baterii. Răspunsul ține de problema centrală a energiei regenerabile: nu este suficient să produci mult, trebuie să produci sau să livrezi energia atunci când sistemul are nevoie de ea.
Vifor Buzău ajunge la 461 MW până la jumătatea lui 2027
Rezolv Energy a inaugurat prima fază de 192 MW în județul Buzău, iar turbinele au început deja să introducă energie în rețeaua națională.
Etapa finală va ridica puterea instalată la 461 MW. Fiecare dintre turbinele Vestas instalate în proiect poate produce, în condiții favorabile, electricitate echivalentă consumului a aproximativ 1.000 de locuințe, conform informațiilor prezentate la inaugurare.
Dimensiunea schimbă statutul proiectului. Vifor nu mai este doar o investiție regională. Intră în categoria infrastructurilor capabile să influențeze balanța de producție a sistemului național.
Dar puterea instalată nu este aceeași cu puterea disponibilă în fiecare oră. O turbină de 6 MW nu produce permanent 6 MW. Producția depinde de vânt, iar variațiile apar uneori exact în momentele în care cererea este ridicată.
Bateria poate muta energia dintr-o oră în alta
Rezolv Energy a început planificarea unei instalații mari de stocare care să funcționeze împreună cu parcul eolian. Compania vrea ca bateria să intre în funcțiune până la sfârșitul lui 2027.
Rolul unei baterii nu este să creeze energie, ci să îi schimbe momentul utilizării. Electricitatea produsă atunci când vântul este puternic și cererea redusă poate fi stocată și livrată mai târziu.
Această funcție devine importantă pe măsură ce România adaugă tot mai multe capacități regenerabile. În 2026, țara a instalat peste 1,5 GW de producție regenerabilă nouă și aproximativ 1 GW de stocare, potrivit datelor citate de Reuters.
Relația dintre energia regenerabilă, stocare, rețea și prețurile electricității explică de ce un megawatt instalat nu valorează la fel în fiecare moment al zilei.
Bateria transformă astfel flexibilitatea într-o resursă energetică în sine.
Solarul poate completa vântul într-o centrală hibridă
Rezolv Energy analizează și instalarea unor panouri fotovoltaice în regiunea Vifor. Compania vorbește despre o hibridizare completă: eolian, solar și stocare în același ansamblu.
Logica este simplă. Vântul și soarele nu urmează întotdeauna același profil de producție. În anumite intervale, producția fotovoltaică poate compensa o scădere a vântului. Bateria poate interveni atunci când niciuna dintre surse nu livrează suficient.
Un proiect hibrid poate utiliza și mai eficient aceeași infrastructură de racordare. Rețeaua nu trebuie dimensionată separat pentru trei instalații aflate în locuri diferite.
Asta nu înseamnă producție constantă. Înseamnă un profil energetic mai puțin dependent de o singură variabilă meteorologică.
România descoperă că următorul deficit nu este de turbine, ci de flexibilitate
Vifor intră în sistem după o vară dificilă pentru energia românească. Nivelul redus al Dunării a afectat producția nucleară și hidro, iar România a traversat în august o stare de urgență energetică.
Transelectrica a menținut echilibrul și prin importuri. Operatorul sistemului recunoaște însă presiunea suplimentară asupra interconexiunilor atunci când producția internă nu poate acoperi cererea.
Creșterea capacității regenerabile schimbă problema, dar nu o elimină. În unele ore România poate avea multă energie solară sau eoliană. În altele poate avea simultan producție fotovoltaică redusă, vânt slab și cerere ridicată.
Aici apare adevărata miză a Vifor. Cei 461 MW sunt cifra spectaculoasă. Bateria este însă piesa care arată cum începe să se schimbe sistemul.
România nu mai intră doar în etapa în care construiește regenerabile. Intră în etapa mai dificilă în care trebuie să învețe ce face cu energia după ce a produs-o.
