Procesul dintre România și Gabriel Resources pe tema proiectului minier de la Roșia Montană, Alba, sit înscris în patrimoniul UNESCO, se apropie de sfârșit, compania canadiană cerând Statului Român despăgubiri de peste patru miliarde de dolari pentru proiectul ratat.
Potrivit adevarul, în perioada septembrie-octombrie 2022, o serie de documente, inclusiv memorii ale unor entități care au solicitat să intervină în cauză, au fost depuse la dosar.
Instanța de judecată a acceptat documentele părților implicate, acestea din urmă prezentând, pe data de 18 octombrie 2022, propriile observații referitoare la memoriile existente la dosar.
Cauza a trecut prin mai multe etape, cu depuneri de documente şi audieri, astfel că, la sfârșitul lunii decembrie 2021, Tribunalul anunța că a început deliberarea și că va pronunța o hotărâre anul acesta.
În Regulamentul ICSID, nu există nici un termen specificat privind decizia finală
În aprilie 2022, instanța a informat părțile că trebuie să răspundă la o serie de întrebări puse de membrii completului de judecată, concluzionând că există anumite aspecte ale cauzei pentru care informații suplimentare sunt absolut necesare.
Astfel, compania canadiană minieră, care acuză încălcarea, de către România, a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie, a depus un răspuns la întrebări la data de 14 iunie 2022, în timp ce Statului Român i-a revenit obligația de a formula un răspuns până la data de 19 septembrie 2022.
„În ciuda declarației Tribunalului că ar pronunța o hotărâre în 2022, nu există nici un termen specificat în Regulamentul ICSID aplicabil în acest caz. În plus, este posibil ca Tribunalul să solicite o etapă procedurală suplimentară înainte de emiterea unei hotărâri.
Orice hotărâre poate face obiectul unei cereri de anulare (deși o astfel de cerere de anulare poate fi formulată doar pentru motive foarte limitate în temeiul Regulamentului ICSID)”, se precizează în ultimul raport financiar al companiei canadiene, făcut public în august 2022.
Pe toată perioada celor șapte ani de judecată, Statul Român a evitat să ofere informații cu privire la evoluția procesului de arbitraj din dosarul Roșia Montană, drept urmare Mining Watch România a cerut Guvernului să comunice de urgență decizia Curții de Apel Ploiești, decizie care a anulat ultimul certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic din Roșia Montană.
Actul administrativ, atacat în justiție de avocații societății civile și anulat, în 2007, de Curtea de Apel Brașov, decizie menținută, în 2008, de Înalta Curte de Casație și Justiție, este esențial atât pentru declasarea unui obiectiv de pe Lista Monumentelor Istorice, cât și pentru proiectul minier, căci se crede că documentul ar putea ajuta România să scape de plata a 4,7 miliarde de dolari către Gabriel Resources.
În ciuda acestui fapt, reprezentanții Guvernului Român nu au confirmat prezența certificatului de descărcare arheologică la dosar, deși probabilitatea ca acesta să fie cuprins în memoriul depus de una dintre părțile care au fost acceptate ca intervenienți în cauză există.
Canadienii cer despăgubiri de 4,7 miliarde de dolari americani pentru proiectul ratat Roșia Montana
Compania Gabriel Resources, companie care a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană și care deține 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), restul capitalului fiind controlat de România, prin Minvest Roşia Montană, cere daune de de 4,7 miliarde de dolari americani Statului Român.
Canadienii cer României să plătească miliardele de dolari cerute, întrucât Guvernul de la Bucureşti, aflat sub presiunea societății civile, a decis să nu emită un acord privind exploatarea minelor.
Statul Român este reprezentat în litigiul cu Gabriel Resources de către consorțiul format din casa elvețiană de avocatură Lalive din Geneva și firma românească Leaua și Asociații, în timp ce cauza celor de la Gabriel Resources este apărată de americanii de la White&Case, respectiv de avocații români de la Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii.
