Aproape două treimi dintre români consideră că reducerea amprentei de carbon a serviciilor de comunicaţii electronice necesită în primul rând renunţarea la tehnologiile vechi, mai puţin eficiente.
Sunt datele care reies dintr-un studiu recent publicat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), scrie News.ro.
Dispozitivele de comunicații electronice sunt înlocuite o dată la fiecare 4 ani sau chiar mai rar
Conform studiului efectuat, majoritatea participanților înlocuiesc dispozitivele de comunicații electronice o dată la fiecare 4 ani sau chiar mai rar.
De asemenea, laptopurile și computerele sunt menținute cel mai mult.
În ceea ce privește serviciile poștale, utilizarea ambalajelor biodegradabile (58% dintre respondenți) și a vehiculelor electrice pentru livrare (50% dintre respondenți) ar avea cel mai semnificativ impact asupra amprentei de carbon.
Un procent de 20% dintre respondenți ar accepta taxarea suplimentară a serviciilor considerate nesustenabile.
Respondenții au precizat că este nevoie de mai multă informare cu privire la impactul asupra mediului al produselor și serviciilor de comunicații electronice și poștale
În procesul de luare a deciziilor de cumpărare, 60% dintre respondenți ar lua în considerare clasa energetică a unui telefon doar în situația în care prețul este similar.
În același timp, 72% dintre participanți ar fi influențați pozitiv să recicleze echipamentele electronice dacă ar primi compensații financiare sau vouchere, iar 59% ar predarea echipamentului vechi la achiziționarea celui nou.
Cei chestionați se consideră în general insuficient informați cu privire la impactul asupra mediului al produselor și serviciilor de comunicații electronice și poștale.
1.471 de respondenți au participat la studiul privind reducerea amprentei de carbon în tehnologie
Raportul complet al studiului de piață privind atitudinile și percepțiile legate de sustenabilitate în cadrul serviciilor de comunicații electronice și poștale poate fi consultat pe site-ul ANCOM.
Studiul s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, cuprinzând 1.471 de respondenți, persoane fizice cu vârste de peste 16 ani, locuind atât în mediul urban, cât și în mediul rural din România.
