0.6 C
București
duminică, 24 noiembrie, 2024

Îngrijirea copacilor din spațiul public: toaletare, nu ciopârțire

Spațiul public e, din ce în ce mai mult, sufocat de betoane. În spatele blocurilor construim parcări. Între blocuri – locuri de joacă pentru copii, neapărat acoperite cu beton sau zgură

Spațiul public e, din ce în ce mai mult, sufocat de betoane. În spatele blocurilor construim parcări. Între blocuri – locuri de joacă pentru copii, neapărat acoperite cu beton sau zgură.

Parcurile, acum câțiva ani pline de copaci, lasă să se-ntrevadă copăcei nou plantați, încadrați de beton. Iarbă? Prea puțină. Copaci de zeci de ani – tăiați, pentru a face loc altor și altor construcții haotice, moderniste, inutile. Inutile pentru noi, nocive pentru natură.

Copacii rămași, cei de pe spațiul public, suferă în fiecare an de o toaletare haotică, o ciopârțire sadică, bolnăvicioasă

Nu vorbim  despre vecini zeloși, care decid că un copac de pe trotuar le murdărește mașina impecabilă, parcată fix în fața apartamentului. Și se gândesc, cu de la sine putere, să taie câteva crengi.

Există și aceștia, dar, de obicei, pot fi opriți dacă îi tragi de mânecă și-i informezi că nu e legal să ”toaleteze” copacii ”comunitari”. Și agiți, demonstrativ, un telefon de pe care poți suna la poliție. Eventual, reciți câteva articole de lege. N-o să le cunoască, n-o să le caute, dar se vor opri, pentru că pari că știi despre ce vorbești. Oricum, după cum spuneam, aceste cazuri sunt din ce în ce mai rare.

Ce se întâmplă, însă, când toaletarea e realizată de angajați ai Primăriei?

Îi știm cu toții. Domnii aceia, îmbrăcați cu vestele Primăriei, care se plimbă prin cartiere, înarmați cu drujbe, să facă ”curățenia de primăvară”. În multe cazuri, în urma lor rămân, în locul copacilor care chiar seamănă a copaci, niște stâlpi siniștri. Tunși fără milă, ciopârțiți fără temei.

Domni care nu știu că această toaletare nu se face după ureche, după cum îți dictează ție simțul estetic în acel moment, sau pentru a bifa, cu succes, un anumit număr de copaci mutilați, la sfârșitul zilei.

Ce trebuie să știți când intervine ”toaletarea anuală”, înfăptuită sub oblăduirea Primăriei?

– În echipa cu pricina trebuie să existe, obligatoriu, un inginer horticultor/peisagist/silvic, care să se asigure că operațiunea se realizează fără a pune în pericol viața copacului

– Se poate îndepărta un maximum de 15% din potențialul folar al arborelui

– E obligatoriu ca echipa să aibă aviz de toaletare. Cel mai probabil îl au, dar e o informație pe care trebuie s-o știi, în condițiile în care observi că totul se face ”după ureche”. Dacă avizul nu există, poți chema, liniștit, Poliția

– Dacă avizul există, dar tăierile sunt agresive (peste 1/3 din înălțimea arborelui, îndepărtarea coroanei sau a unor ramuri foarte groase, dar evident sănătoase, nu uscate) – poți apela Poliția, Direcția de Mediu și Primăria

– Nucii și castanii au regim special, fiind protejați de lege

În loc să ne lamentăm, mai bine acționăm pentru schimbare

Dacă observați că toaletarea e abuzivă, acționați. Avem din ce în ce mai puțini copaci și asta se simte, direct, la nivelul de poluare. Standardul UE e de 26 mp spațiu verde/cap de locuitor, în timp ce, în București, acesta a ajuns la circa 9 mp/locuitor (incluzând cimitirele și pădurile care au mai rămas pe la periferie), adică de 3 ori mai puțin decât standard.

Ne plângem de calitatea aerului și contribuim activ la poluare. Stă în puterea fiecăruia dintre noi să schimbe ceva.

Nu spun să ne apucăm să plantăm cu toții copăcei, pentru a înlocui răul făcut de alții. Dar un gest atât de simplu ca monitorizarea toaletărilor care se întâmplă lângă noi, sub ochii noștri, poate îmbunătăți situația actuală.

Dacă am fi cu toții, măcar câtuși de puțin atenți, n-am schimba, radical, planeta. Am face, în schimb, un pas mic către normalitate.

spot_img
Latest news
știri