Comisia Europeană încearcă să introducă obiective ca 10%-40% din exploatarea, reciclarea și prelucrarea materiilor prime critice utilizate în bloc să fie realizate în UE până în 2030. O versiune preliminară a Actului privind materiile prime critice a UE, văzută de EURACTIV și care urmează să fie prezentată de Comisia Europeană marți viitoare (14 martie), va introduce obiective pentru autosuficiența Europei de-a lungul întregului lanț valoric. Regulamentul urmărește „scăderea riscurilor tot mai mari de aprovizionare ale Uniunii prin […] consolidarea capacităților Uniunii de-a lungul tuturor etapelor lanțului valoric strategic al materiilor prime, inclusiv extracția, procesarea și reciclarea”, se arată în document.
UE importă materii prime de la străni
Potrivit documentului scurs, „10% din consumul Uniunii de materii prime strategice” ar trebui extras în UE. În plus, 15% din consumul anual al Uniunii pentru fiecare materie primă critică ar trebui să provină din reciclare, se arată în document. Comisia dorește să stabilească obiective și mai mari atunci când vine vorba de prelucrarea materiilor prime considerate critice. Cel puțin „40% din consumul anual al blocului din fiecare materie primă strategică”, ar trebui rafinat în cadrul blocului. În prezent, UE este dependentă în proporție de 100% de furnizori străini în 14 din 27 de materii prime critice și este dependentă în proporție de 95% de alte trei materii prime critice, a arătat un raport al Institutului German de Cercetare Economică (DIW). Întrucât materiile prime critice sunt considerate a fi o condiție prealabilă pentru succesul tranziției ecologice și digitale, cererea este de așteptat să crească drastic cu aproximativ 500% până în 2050, potrivit Băncii Mondiale.
China principală principalul exportator de materii prime
De exemplu, mineralele pământurilor rare nu sunt doar o componentă necesară a smartphone-urilor sau computerelor, ci și a bateriilor auto. În prezent, UE este dependentă în special de China, care deține un cvasimonopol asupra multor dintre aceste materii prime esențiale. UE, de exemplu, importă în prezent 93% din magneziu și 86% din metalele pământurilor rare din China. În regulament se ține cont și de circumstanța acestuia. Pentru a preveni potențialele deficite de aprovizionare și pentru a crește rezistența, UE își propune să „stabileze un punct de referință pentru a nu fi dependent de o singură țară terță pentru mai mult de 70% din importuri pentru orice materie primă strategică până în 2030”. Lipsa de aprovizionare din China a dus deja la perturbări în industria europeană în 2021, când China și-a redus producția de material care este esențial pentru industria aluminiului.
Legea materiilor prime, în linie dreaptă
Legea materiilor prime critice include, de asemenea, un tratament special pentru proiectele care sunt considerate „strategice”. Aceste „proiecte strategice” vor fi identificate de Comisia Europeană împreună cu un Comitet european pentru materii prime critice care nu a fost încă înființat. Proiectele strategice vor beneficia de un proces de autorizare mai raționalizat și mai previzibil, în prezent una dintre principalele piedici pentru proiectele miniere europene. Potrivit directorilor din industrie, durează în medie 10 ani până când o nouă mină începe să funcționeze. „Statele membre ar trebui să se asigure că procesul de acordare a autorizațiilor aferente unor astfel de proiecte nu depășește limita de timp prestabilită”, se arată în document.
