Platforma de cercetare Infoclima.ro continuă analiza fenomenelor climatice, concentrându-se de această dată pe București, unde valurile de căldură și temperaturile extreme au un impact direct asupra mortalității.
De ce este mai cald în București decât la periferie: efectul insulei de căldură urbane
Suprafețele acoperite cu beton, asfalt, bitum sau alte materiale similare modifică temperatura locală cu câteva grade, în funcție de dimensiunea lor.
În orașele mari, precum Bucureștiul, această acumulare de suprafețe dure duce la creșterea temperaturii ambientale cu până la 5–6°C față de zonele înconjurătoare, fenomen cunoscut sub numele de ”insulă de căldură urbană”.
Construcțiile urbane rețin mai multă căldură, iar lipsa vegetației reduce evapotranspirația și efectul natural de răcorire prin umbrire.
În plus, clădirile și infrastructura sporesc rugozitatea suprafeței și limitează circulația aerului, în timp ce poluarea atmosferică amplifică efectul de seră. Toți acești factori acționează împreună, determinând o încălzire accentuată a orașului.
Orașele trebuie să se reinventeze pentru a face față căldurii extreme
Mărimea orașului, numărul de locuitori sau dezvoltarea economică sunt alți factori care contribuie la amplificarea efectului de insulă de căldură urbană.
Adaptarea orașelor pe fondul intensificării căldurii urbane reprezintă o provocare complexă ce necesită eforturi coordonate și soluții inovatoare, mai transmite sursa citată.
Pentru a aborda barierele și provocările în calea unei adaptări eficiente sunt necesare strategii și soluții precum: coordonarea instituțională, dezvoltarea mecanismelor financiare, implicarea comunității locale, crearea cadrelor de planificare integrate, soluții bazate pe natură și ajustări ale infrastructurii.
Subiectul este de citit pe platforma online InfoClima , în articolul ce poarta titlul ”Prinși în insula de căldură urbană – Cum ne adaptăm noilor realități în București și marile orașe din România?”
