Încălzirea globală și arderea terenurilor agricole au transformat nordul Thailandei într-una dintre cele mai toxice regiuni de pe planetă. Orașul Chiang Mai, renumit pentru templele sale budiste și peisajele montane, a ajuns în primăvara anului 2026 pe primul loc mondial în clasamentul orașelor cu cel mai poluat aer, conform platformei IQAir. Concentrația de particule fine PM2.5 a depășit 188 de micrograme pe metru cub, adică de peste 12 ori limita zilnică recomandată de Organizația Mondială a Sănătății, care este de 15 micrograme pe metru cub.
O vale transformată în capcană atmosferică
Chiang Mai este situat într-un bazin montan care funcționează ca o capcană naturală pentru poluanți. În sezonul uscat, vânturile slabe și inversiunile termice împiedică circulația aerului. De aceea, fumul provenit din incendiile de vegetație și din arderea agricolă se acumulează la nivelul solului. În mod obișnuit, sezonul arderii durează din februarie până în aprilie, însă anul acesta efectele au fost resimțite mult mai intens. Pe 29 martie, indicele calității aerului a atins valoarea de 263, nivel clasificat drept „periculos” conform standardului american. În localitatea Pai, o destinație turistică vestită pentru peisajele sale verzi, monitoarele au înregistrat concentrații de PM2.5 de peste 900 de micrograme pe metru cub, echivalentul a 60 de ori pragul recomandat de OMS.
Record de focare de incendiu detectate de satelit
Agenția thailandeză pentru Geoinformatică și Dezvoltare Tehnologică Spațială (GISTDA) a raportat un nou record pentru anul 2026: 4.750 de puncte fierbinți au fost detectate pe teritoriul Thailandei într-o singură zi, la începutul lunii aprilie. Majoritatea acestor focare au fost identificate în zone forestiere. Doar în provincia Chiang Mai, au fost înregistrate peste 5.090 de puncte fierbinți cumulativ între 1 ianuarie și 31 martie. Peste graniță, în Myanmar, au fost identificate alte 5.000 de focare, iar mii de alte puncte au fost detectate în Laos, Cambodgia și Vietnam. Fumul transfrontalier agravează semnificativ situația din nordul Thailandei.
Copiii plâng cu sânge
Efectele asupra sănătății publice sunt alarmante. Spitalele din Chiang Mai și Chiang Rai au raportat o creștere a numărului de pacienți cu afecțiuni respiratorii. Părinți din Chiang Mai au declarat pentru BBC că fiicele lor de șase ani au dezvoltat sângerări nazale frecvente, erupții cutanate și reacții alergice oculare. Un medic din Chiang Mai, Thanakrit Im-iam, a explicat pentru AFP că efectele pe termen lung ale poluării sunt „devastatoare”, deoarece toxinele și metalele grele pătrund direct în organism. Conform UNICEF, 13,6 milioane de copii din Thailanda sunt expuși în mod regulat la concentrații periculoase de PM2.5. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că cei mai vulnerabili sunt copiii, vârstnicii și femeile însărcinate.
O lege a aerului curat blocată în parlament
Pe plan legislativ, activiștii pentru mediu trag un semnal de alarmă. Un proiect de lege privind dreptul la aer curat, care ar fi obligat guvernul să informeze cetățenii în timp real și ar fi impus taxe poluatorilor, a fost suspendat după dizolvarea parlamentului anul trecut. Rețeaua Thailand Clean Air Network avertizează că dacă nu se iau măsuri până pe 13 mai, legislația va expira și procesul va trebui reluat de la zero. Guvernul thailandez a organizat discuții pe tema crizei, iar unele districte din Chiang Mai au emis declarații de dezastru pentru a accelera accesul la fonduri de urgență. Autoritățile au interzis orice ardere deschisă în provincia Chiang Mai în perioada 1 februarie – 31 mai 2026 și au desfășurat elicoptere KA-32 pentru stingerea incendiilor de pe versanți.
Situația din Chiang Mai nu este un fenomen izolat. Ea ilustrează un tipar global în care schimbările climatice intensifică sezonul uscat, cresc frecvența incendiilor și agravează poluarea atmosferică. Pentru România, lecția este directă: inversiunile termice care afectează orașe precum București sau Brașov în sezonul rece funcționează după același principiu fizic. Diferența este de scală, nu de mecanism.
