Sudanul se confruntă simultan cu trei crize care se amplifică reciproc: un război civil devastator, foamete confirmată în mai multe regiuni și temperaturi extreme care depășesc frecvent 45 de grade Celsius. Autoritățile meteorologice sudaneze au emis avertizări privind valuri de căldură în zonele Khartoum, Port Sudan și Dongola, unde temperaturile au atins și au depășit 47 de grade Celsius în verile recente. În taberele de refugiați, unde milioane de oameni trăiesc în corturi improvizate, lipsa electricității și a apei transformă fiecare zi într-o luptă pentru supraviețuire.
Cel mai mare dezastru umanitar din lume
Conflictul armat dintre Forțele Armate Sudaneze (SAF) și Forțele de Sprijin Rapid (RSF), izbucnit în aprilie 2023, a generat cea mai gravă criză de deplasare din lume. Peste 13,6 milioane de persoane au fost strămutate, dintre care peste 4 milioane au fugit în țări vecine precum Ciad, Egipt și Sudanul de Sud. Conform Programului Alimentar Mondial (WFP), peste 21 de milioane de sudanezi, adică 41% din populație, se confruntă cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută. Foametea a fost confirmată oficial în El Fasher, capitala Darfurului de Nord, și în Kadugli din Kordofanul de Sud. Riscul extinderii foametei există în alte 20 de zone din Darfur și Kordofan. Aproximativ 70% din spitalele din zonele de conflict nu funcționează, iar 130 de lucrători umanitari, aproape toți sudanezi, au fost uciși de la începutul războiului.
Căldura extremă ca factor de agravare
Temperaturile extreme adaugă un strat suplimentar de suferință unei populații deja epuizate. Căldura letală afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice. În taberele de deplasați de la periferia Port Sudanului, unde temperaturile depășesc 45 de grade Celsius, bolnavii de diabet nu își mai pot păstra insulina, deoarece fără electricitate și frigidere medicamentele se degradează. Producția agricolă de porumb din nordul Sudanului a scăzut la mai puțin de jumătate din nivelul obișnuit din cauza valurilor de căldură care au coincis cu faza de umplere a bobului. Un fermier din nordul țării a raportat pentru Xinhua că recolta sa a scăzut de la 61 de saci la doar 25 într-un singur an. Ministerul Sănătății a semnalat o epidemie de meningită, cu 186 de cazuri raportate și 15 decese în șapte state într-o singură săptămână, agravată de condițiile de căldură.
Infrastructura distrusă, nicio rezistență la șocuri climatice
Sudanul experimentează întreruperi de curent care pot dura până la 18 ore pe zi în orașe precum Omdurman, din cauza distrugerii centralelor termice în timpul conflictului. Fără electricitate, ventilarea și refrigerarea devin imposibile. Locuitorii din Al-Goled, nordul îndepărtat al Sudanului, descriu casele lor drept „cuptoare arzânde”. Rezidentul Ali Al-Zubair a declarat că este cea mai fierbinte vară din nordul Sudanului. Accesul umanitar rămâne extrem de limitat, în special în Darfur și Kordofan, din cauza conflictului, blocadelor, insecurității și obstacolelor administrative. Planul de răspuns umanitar pentru Sudan în 2026 necesită 2,9 miliarde de dolari, dar până acum a primit doar 5,5% din fondurile necesare.
Schimbările climatice accelerează spirala descendentă
Expertul în mediu Nour Aldayem Merghani a explicat că temperaturile ridicate, precipitațiile scăzute, secetele repetate și pierderea fertilității solului afectează simultan producția agricolă a Sudanului. Activistul de mediu Musab Brair a declarat pentru Xinhua că războiul a contribuit la deteriorarea ecosistemelor, a epuizat resursele naturale și a limitat capacitatea statului de a combate sărăcia. Conform Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), frecvența și intensitatea valurilor de căldură din Africa de Est vor continua să crească. Studiile arată că temperaturile din Africa subtropicală și tropicală cresc cu o viteză de peste două ori mai mare decât media globală. Proiecțiile indică faptul că, până la mijlocul secolului, între 19% și 45% din zilele din regiune vor fi clasificate drept „zile fierbinți”, iar între 45% și 75% din nopți vor fi „nopți fierbinți”.
Pentru România, situația Sudanului ilustrează un scenariu extrem al intersecției dintre conflict, vulnerabilitate climatică și colaps instituțional. Diferența fundamentală este că România dispune încă de instituții funcționale și de acces la fonduri europene. Întrebarea este dacă aceste resurse vor fi utilizate înainte ca vulnerabilitățile climatice ale țării, inclusiv secetele recurente din Câmpia de Sud, să se transforme în crize ireversibile.
