Un studiu recent, publicat în revista Molecular Psychiatry, scoate la iveală o legătură surprinzătoare între genele moștenite de la oamenii străvechi și anumite trăsături întâlnite în tulburarea din spectrul autist (ASD).
Cercetătorii de la Universitățile Clemson și Loyola au analizat date genetice complete provenite de la persoane diagnosticate cu autism, frații lor fără diagnostic și persoane fără legătură între ele.
Studiu: Genele Neanderthal influențează percepția vizuală și interacțiunile sociale la persoanele cu autism
Rezultatele au arătat că unele fragmente genetice provenite de la Neanderthal apar mai des la indivizii cu autism, nu pentru că aceștia ar avea o cantitate mai mare de ADN neanderthalian în ansamblu, ci pentru că dețin variante genetice unice legate de funcționarea creierului.
Mai exact, aceste variante par să fie asociate cu o procesare vizuală mai puternică și cu o activitate mai slabă în rețelele cerebrale implicate în interacțiunea socială.
Practic, aceste aspecte reflectă unele dintre caracteristicile des întâlnite în autism, scrie publicația Nature.com.
Genele vechi plasează autismul drept parte a diversității naturale a omenirii
Studiul oferă o perspectivă evolutivă fascinantă: genele care, în trecut, ar fi putut spori șansele de supraviețuire în grupurile mici și concentrate ale neanderthalienilor, continuă să modeleze stilurile cognitive ale oamenilor de azi.
Cercetătorii subliniază că aceste trăsături moștenite — precum atenția crescută la detalii, acuitatea vizuală sau gândirea logică — ar putea explica prezența globală a autismului și anumite abilități întâlnite frecvent în familiile neurodiverse.
Deși genetica reprezintă doar o parte din tabloul complet, oamenii de știință sugerează că rezultatele lor contribuie la o înțelegere mai complexă a autismului, nu doar ca o tulburare, ci și ca o variație naturală în cadrul diversității umane.
