România ar putea avea zăpadă de Crăciun inclusiv în localitățile de câmpie, deși temperaturile medii ale iernii sunt estimate peste valorile normale. Florinela Georgescu, director de prognoză în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat pe 9 noiembrie că episoadele de frig intens și ninsorile consistente nu sunt excluse. Estimările sezoniere indică temperaturi cu 1–2°C peste mediile climatologice în lunile următoare, dar nu descriu vremea din fiecare zi.
Posibilitatea apariției unui strat de zăpadă de Crăciun în România este legată și de evoluția vortexului polar. Slăbirea acestuia poate favoriza pătrunderea aerului rece către sudul Europei. Meteorologii avertizează însă că nu există, deocamdată, o prognoză suficient de precisă pentru zilele de 24–26 decembrie.
Zăpadă de Crăciun în România: ce arată estimările meteorologice
În prezent, modelele sezoniere indică o iarnă cu temperaturi medii mai ridicate decât cele obișnuite. Semnalul apare pentru decembrie, ianuarie și februarie, cu abateri pozitive estimate de 1–2°C.
Dar o medie lunară nu descrie toate zilele din interval. O lună poate avea temperaturi ridicate timp de trei săptămâni și un episod de ger în ultimele zile.
Acesta este motivul pentru care o iarnă mai caldă nu exclude ninsorile abundente.
În declarațiile prezentate la conferința Focus Energetic, Florinela Georgescu a indicat posibilitatea depunerii zăpezii și în zonele joase, nu numai la munte.
Scenariul este mai plauzibil dacă circulația atmosferică permite transportul aerului polar către Europa Centrală și de Sud-Est.
Există însă o diferență între posibilitatea producerii unui fenomen și probabilitatea calculată pentru o anumită zi. ANM nu a anunțat că va ninge sigur de Crăciun în București, Cluj-Napoca sau Craiova.
O asemenea prognoză necesită informații meteorologice actualizate mai aproape de sărbători.
Noiembrie și decembrie ar putea aduce mai multe precipitații
Pentru noiembrie, estimările climatice indică o temperatură medie cu 1–2°C peste normal. Precipitațiile ar putea depăși valorile obișnuite, în special în vestul și centrul țării.
Spre sfârșitul săptămânii 9–15 noiembrie sau la începutul săptămânii următoare, există semnale privind posibile precipitații mixte și ninsori în zone mai joase din centrul României.
Aceste semnale au încă un grad ridicat de incertitudine. Ele nu constituie avertizări meteorologice.
În decembrie, scenariul sezonier indică un excedent de precipitații de 5–25 de litri pe metru pătrat în jumătatea vestică a țării.
Valorile sunt abateri față de media lunară, nu cantități care vor cădea într-o singură zi. În acea regiune, normalele climatologice menționate de ANM se situează între 40 și 60 de litri pe metru pătrat.
În condiții de temperaturi pozitive, precipitațiile vor fi în principal sub formă de ploaie. Dacă pătrunde aer suficient de rece, ele se pot transforma în lapoviță sau ninsoare.
Există și o implicație hidrologică. Precipitațiile din Europa Centrală pot contribui la refacerea debitelor Dunării, afectate în ultimele luni de secetă.
Rămâne însă de văzut câtă apă va fi stocată temporar în zăpadă și câtă va ajunge direct în râuri.
Vortexul polar poate modifica evoluția vremii în Europa
Vortexul polar stratosferic este un sistem de vânturi puternice care circulă deasupra Arcticii în sezonul rece.
Atunci când se destabilizează, circulația atmosferică se poate reorganiza. În anumite condiții, această schimbare favorizează deplasarea aerului rece către latitudini mai joase.
Destabilizarea neobișnuit de timpurie a vortexului polar este urmărită în prezent de meteorologii europeni. Fenomenul poate influența vremea la sol după mai multe săptămâni.
Nu fiecare perturbare produce însă o răcire semnificativă în România.
Contează poziția centrilor de presiune, direcția curentului-jet și circulația aerului deasupra Atlanticului și Europei.
El Niño reprezintă un alt factor climatic urmărit în acest sezon. Influența sa asupra vremii europene este indirectă și nu poate determina singură apariția ninsorilor.
Întrebarea importantă este dacă slăbirea vortexului polar garantează un Crăciun alb. Răspunsul este nu. Fenomenul poate crea condiții favorabile, dar traiectoria aerului rece rămâne decisivă.
Ianuarie și februarie: temperaturi peste normal, dar fără excluderea gerului
Estimările sezoniere indică pentru ianuarie temperaturi medii cu 1–2°C peste normalul climatologic.
În vestul, nordul și centrul României, precipitațiile ar putea depăși mediile cu 15–25 de litri pe metru pătrat.
Ianuarie rămâne însă cea mai rece lună a anului în numeroase regiuni. Temperaturile istorice au coborât în unele episoade sub minus 30°C.
Aceste valori sunt repere climatologice, nu temperaturi prognozate pentru ianuarie 2027.
Februarie ar putea avea, de asemenea, temperaturi medii cu 1–2°C peste normal. Nici această estimare nu exclude episoade scurte de ger.
Pentru locuințe și infrastructură, contează intensitatea episoadelor reci, nu doar media sezonieră. Câteva zile cu temperaturi foarte scăzute pot crește rapid consumul de energie pentru încălzire.
Pentru agricultură, succesiunea dintre perioade calde și îngheț poate deveni importantă dacă plantele își modifică prematur starea de repaus.
Deocamdată, nu există suficiente date pentru anticiparea unor asemenea efecte în anumite regiuni ale țării.
Un lucru rămâne clar: România poate încheia iarna cu o temperatură medie peste normal și, în același timp, poate traversa zile cu ninsoare abundentă. Un Crăciun alb și o iarnă statistic mai caldă nu sunt două scenarii care se exclud.
