O bacterie din intestinul unei broaște a reușit ceva care sună aproape neverosimil: a eliminat complet tumorile colorectale la șoareci după o singură administrare. Descoperirea nu înseamnă că există deja un tratament pentru oameni și nici că o bacterie poate înlocui chimioterapia. Arată însă cât de puțin cunoaștem încă din lumea microscopică ascunsă în animale.
Bacteria se numește Ewingella americana și a fost izolată din intestinul broaștei arboricole japoneze. În experiment, nu a fost folosită pentru a schimba treptat microbiomul intestinal. Cercetătorii au crescut-o în laborator și au injectat-o direct în sângele animalelor, cu intenția ca microorganismul să găsească tumora și să o atace.
Bacteria din broască și cancerul colorectal
Echipa de la Japan Advanced Institute of Science and Technology a pornit de la 45 de tulpini bacteriene colectate din intestinele unor broaște, tritoni și șopârle japoneze. Nouă dintre ele au arătat activitate împotriva tumorilor. Ewingella americana a fost de departe cea mai eficientă.
În modelul de cancer colorectal la șoareci, o singură doză administrată intravenos a dus la dispariția completă a tumorilor la toate cele cinci animale din grupul experimental. În comparația realizată de cercetători, rezultatul a fost mai puternic decât cel obținut cu patru doze de doxorubicină lipozomală sau cu un inhibitor imun anti-PD-L1. Studiul a fost publicat în revista Gut Microbes.
Cifra de 100% este spectaculoasă, dar trebuie privită în dimensiunea ei reală: cinci șoareci, într-un model experimental controlat. Nu vorbim despre sute de pacienți și nici despre o terapie testată clinic. Este o dovadă de concept foarte puternică, nu o cură pentru cancer disponibilă în spitale.
Cum a găsit bacteria tumora
Tumorile solide nu sunt uniforme. În interiorul lor există regiuni slab oxigenate, unde vasele de sânge nu reușesc să aducă suficient oxigen. Aceste zone sunt greu de atins pentru unele medicamente, dar pot deveni un adăpost bun pentru anumite bacterii.
Ewingella americana este o bacterie anaerobă facultativă, capabilă să trăiască atât în prezența oxigenului, cât și în medii sărace în oxigen. După injectare, s-a acumulat selectiv în tumori. În 24 de ore, numărul bacteriilor din țesutul tumoral a crescut de aproximativ 3.000 de ori.
Microorganismul nu a colonizat în același mod organele sănătoase. Această preferință pentru tumori este una dintre piesele care fac cercetarea interesantă. O terapie anticancer eficientă trebuie să lovească tumora fără să distrugă în același timp țesuturile normale. În cazul acestei bacterii, cercetătorii au observat o acumulare puternică în formațiunile tumorale și o eliminare rapidă din sânge și din organism.
Atacul s-a produs pe două fronturi
Bacteria nu s-a limitat la un singur mecanism. Mai întâi, a atacat direct celulele canceroase. Apoi, prezența ei în tumoră a pus sistemul imunitar în stare de alarmă.
În țesutul tumoral au fost atrase celule T, celule B și neutrofile. Acestea au eliberat semnale inflamatorii, inclusiv TNF-α și IFN-γ, molecule care pot întări atacul împotriva celulelor canceroase. Cu alte cuvinte, bacteria s-a comportat simultan ca armă și ca sirenă de alarmă: a lovit tumora și a chemat apărarea organismului în același loc.
Această combinație este importantă deoarece tumorile învață adesea să se ascundă de sistemul imunitar. Unele creează în jurul lor un mediu care reduce răspunsul celulelor de apărare. Introducerea unei bacterii poate schimba brusc acel mediu și poate transforma tumora dintr-un loc „tolerat” într-o țintă evidentă.
De ce nu trebuie transformat studiul într-o promisiune
Ewingella americana a fost identificată în trecut și în unele infecții umane rare. Administrarea unei bacterii vii în sânge nu este un gest banal. La oameni, o asemenea terapie ar trebui controlată foarte strict pentru a evita septicemia, infecțiile sau o reacție inflamatorie periculoasă.
În experiment, șoarecii nu au prezentat efecte grave asupra țesuturilor sănătoase, iar bacteria a devenit nedetectabilă în sânge după 24 de ore. Răspunsul inflamator a revenit la normal în aproximativ 72 de ore. Aceste rezultate sunt încurajatoare, dar siguranța trebuie confirmată în animale mai mari, apoi în studii clinice atent construite.
Cercetătorii vor să testeze dacă metoda funcționează și în alte tumori solide, precum cancerul de sân sau cel pancreatic. Mai trebuie stabilite doza, calea optimă de administrare și posibilitatea combinării bacteriei cu chimioterapia ori imunoterapia.
Biodiversitatea ascunde și o farmacie
Povestea acestei bacterii are și o miză care depășește oncologia. Microorganismul a fost găsit într-o broască, într-un ecosistem care putea fi ignorat cu ușurință ca neimportant pentru medicina umană. Cercetătorii nu știau dinainte ce vor găsi. Au căutat în biodiversitate și au descoperit o tulpină cu un comportament anticancer neașteptat.
Animalele, plantele, fungii și bacteriile ascund molecule și mecanisme pe care laboratoarele încă nu le cunosc. Când o specie sau un habitat dispare, nu pierdem doar o piesă frumoasă din natură. Putem pierde și o posibilă terapie înainte să aflăm că există.
Bacteria din broască nu este un tratament pentru cancerul colorectal la oameni. Este însă o ușă deschisă spre o direcție nouă: folosirea controlată a microorganismelor vii pentru a intra în tumori, a le ataca și a trezi sistemul imunitar. Uneori, următorul instrument medical nu vine dintr-un aparat sofisticat, ci din intestinul unui animal pe care aproape nimeni nu s-ar fi gândit să-l caute.
