O nouă analiză publicată în revista Earth arată că legătura oamenilor cu natura a scăzut cu mai mult de 60% din anii 1800 până astăzi.
Echipa condusă de profesorul Miles Richardson, de la University of Derby, a combinat date istorice despre urbanizare, pierderea biodiversității și schimbările din obiceiurile familiale pentru a urmări cum natura a dispărut treptat din viața de zi cu zi.
Scăderea este reflectată și în cultură: cuvinte precum ”râu”, ”mușchi” și ”floare” apar tot mai rar în literatură, semn că lumea naturală iese din vocabularul comun.
Modelul prognozează că declinul va continua în lipsa schimbărilor majore
Potrivit autorilor, această ”extincție a experienței” va continua în următorii 25 de ani dacă nu se fac schimbări substanțiale.
Studiul arată că programele scurte de interacțiune cu natura pot sprijini sănătatea mintală, dar nu reușesc să inverseze declinul legăturii cu mediul pe termen lung, transmis din generație în generație.
Cu alte cuvinte, micile ieșiri în parc ajută pe moment, însă nu reconstruiesc relația profundă cu natura.
Specialiștii cer să schimbăm felul în care creștem copiii
Cea mai eficientă strategie, susțin cercetătorii, este să ne asigurăm că interesul înnăscut al copiilor pentru natură este întreținut constant pe parcursul copilăriei.
Asta înseamnă timp regulat petrecut afară, activități care cultivă curiozitatea—de la observarea insectelor la îngrijirea plantelor—și educație care conectează experiența directă cu înțelegerea științifică.
Fără aceste ancore timpurii, adulții ajung să trăiască departe de ecosistemele care le susțin viața.
Orașele trebuie să se înverzească de zece ori mai mult decât ni se pare ambițios
Studiul subliniază că soluțiile actuale nu sunt la scară suficientă. Extinderea spațiilor verzi urbane cu 30% poate părea ambițioasă, însă modelarea lui Richardson indică faptul că ar fi nevoie de o creștere de zece ori mai mare pentru a reface legătura puternică dintre oameni și natură.
Orașele nu trebuie doar să adauge parcuri, ci să creeze coridoare biodiversificate, curți școlare verzi, acoperișuri și fațade vii și să integreze natura în planificarea zilnică a mobilității și locuirii.
Cum preferăm natura: în cărți sau în realitate?
Încurajator, frecvența cuvintelor legate de natură în cărți a început să crească din nou, ceea ce ar putea indica o schimbare culturală în curs.
Rămâne însă de văzut dacă această tendință reflectă o reconectare autentică sau doar un interes trecător.
