Este un fapt dovedit, o fraudă constantă, iar întrebările rămân, adesea, fără răspuns. Consumăm ceea ce eticheta indică? Plătim pentru produsul real? Avem încredere în ceea ce scrie pe ambalaj?
Guardian Seascape a adunat analizele a 44 de studii recente: au fost prelevate aproximativ 9.000 de probe de la fructe de mare din restaurante și probe din produse pe bază de pește, existente în supermarketurile din peste 30 de țări. Rezultatul: 36% dintre produse au fost etichetate ”greșit”.
Greșeala se traduce, în realitate, prin fals, fraudă și prețuri incorecte
Cele mai multe dintre studii au folosit tehnici de analiză ADN, tehnici care sunt relativ noi.
Astfel, cercetătorii au descoperit produse etichetate fals, iar Marea Britanie și Canada au avut cele mai mari rate de etichetare greșită în acest studiu: la 55%. Canada este urmată de SUA, cu o proporție de 38%, relatează The Guardian.
Un alt exemplu este Germania, unde 48% din eșantioanele testate care se pretind a fi scoici au fost, de fapt, cu totul alte produse, mult mai ieftine.
Frauda: o etichetă mondială
În indistria peștelui și a produselor din pește, frauda a devenit, de mulți ani, o problemă cunoscută la nivel mondial. S-a scris despre, s-au filmat ilegalitățile și s-au distribuit probele prin spațiile media. Puțini citesc. Puțini cred. Cei mai mulți preferă sintagma ”crede și nu cerceta”.
Deoarece fructele de mare se numără printre produsele alimentare cele mai comercializate la nivel internațional, prin lanțuri de aprovizionare complexe, produsele sunt extrem de vulnerabile pentru falsa etichetare.
O mare parte din capturile globale sunt transportate de la bărcile de pescuit la navele care se ocupă de prelucrare. Astfel, etichetele false sunt mai ușor de aplicat. Profitul este asigurat, rezultând o afacere profitabilă.
Beth Lowell, vicepreședinte adjunct pentru campaniile SUA la Oceana, o organizație internațională axată pe oceane, a explicat că falsa etichetare este un proces deosebit de ușor. Practic, produsele cu caliate scăzută sunt etichetate ca fiind produse de calitate, iar peștii din crescătorie primesc eticheta de ”sălbatici”.
Studiile utilizează, de asemenea, diferite metodologii și diferite eșantioane. Peștii nu sunt întotdeauna etichetați greșit în mod deliberat, dar este mai degrabă vorba despre fraudă, decât despre neglijență.
Masa la restaurant: ce comanzi și ce primești
Problema pare să fie prezentă în tot mai multe restaurante. Un alt studiu, care a reprezentat prima încercare la scară largă de examinare a etichetării greșite în restaurantele europene, a implicat peste 100 de oameni de știință. Aceștia au colectat în secret probe de fructe de mare, comandate de la 180 de restaurante, din 23 de țări.
Au fost trimise spre analizele de laborator nu mai puțin de 283 de mostre, împreună cu descrierea meniului, data, prețul, numele și adresa restaurantului. ADN-ul din fiecare probă a fost analizat pentru a identifica specia și apoi a fost comparat cu numele din meniu.
Unul din trei restaurante vânduse fructe de mare sub o etichetă falsă.
Țările cu cele mai multe neconcordanțe în ceea ce privește produsul versus eticheta sunt Spania, Islanda, Finlanda și Germania.
Peștele: un aliment extrem de valoros, dar și un risc pentru sănătate
Produsele înlocuite cu alte produse nu duc doar la o gaură în bugetul personal. Un înlocuitor frecvent pentru unele soiuri de ton este escolar, o specie de pește uleios, greu de digerat.
Eticheta falsă amenința sănătatea, iar oamenii ajung să consume produse cu niveluri mai scăzute de nutrienți.
Oceana, care a efectuat aproape 20 de investigații proprii în privința etichetării greșite, a făcut, de asemenea, o revizuire globală în 2016 a 200 de studii din 55 de țări.
Concluzie: unul din cinci pești a fost etichetat greșit.
De cele mai multe ori nu consumăm ceea ce menționează eticheta. Plătim pentru fals, consumăm fals și tot falsul ne câștigă, zilnic, încrederea.
Dacă unii sunt informați, curioși sau sceptici, mulți nu au acces la realitate și, din păcate, și mai mulți se mulțumesc cu eticheta.
