Reciclarea în România comparativ cu media UE
Conform datelor publicate de Eurostat, rata de reciclare a deșeurilor municipale în Uniunea Europeană depășește 48%, în timp ce reciclarea în România rămâne semnificativ mai redusă. Diferența nu este marginală, ci structurală.
În timp ce unele state membre au depășit deja pragul de 55% impus pentru următorii ani, România se confruntă în continuare cu dificultăți în implementarea colectării separate și în procesarea eficientă a deșeurilor.
Această situație afectează poziționarea României în raport cu țintele europene privind economia circulară și reducerea depozitării deșeurilor.
Problemele structurale din sistemul de reciclare
Reciclarea în România este afectată de mai mulți factori structurali. Colectarea selectivă este implementată formal în multe localități, însă fluxurile de deșeuri nu sunt întotdeauna separate eficient la sursă. Contaminarea materialelor reciclabile reduce rata reală de valorificare.
În plus, infrastructura de sortare și procesare este insuficient dezvoltată. În anumite regiuni, deșeurile colectate separat sunt redirecționate către depozitare din lipsa capacităților de reciclare sau din motive economice.
Depozitarea rămâne soluția dominantă în gestionarea deșeurilor municipale, ceea ce afectează direct performanța generală a sistemului.
Țintele europene pentru reciclare până în 2035
Directiva europeană privind economia circulară impune creșterea treptată a ratei de reciclare a deșeurilor municipale la 55%, apoi la 60% și ulterior la 65%. Aceste praguri sunt obligatorii pentru toate statele membre.
Reciclarea în România trebuie să accelereze pentru a evita sancțiuni și pentru a se alinia standardelor europene. Fără investiții suplimentare în infrastructură și fără creșterea gradului de conștientizare publică, atingerea acestor ținte rămâne dificilă.
Pe lângă obligațiile legale, creșterea ratei de reciclare are implicații economice directe. Materialele reciclate pot fi reintegrate în circuitul economic, reducând dependența de materii prime importate.
Rolul sistemelor de garanție-returnare și al fondurilor europene
În ultimii ani, România a introdus sistemul de garanție-returnare pentru ambalaje, un mecanism menit să crească rata de colectare a materialelor reciclabile. Primele rezultate indică o creștere a cantității de ambalaje recuperate, însă impactul asupra ratei totale de reciclare trebuie evaluat pe termen mediu.
Fondurile europene alocate pentru modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor oferă oportunități de investiții în centre de sortare și instalații de reciclare. Implementarea eficientă a acestor proiecte este esențială pentru reducerea decalajului față de media UE.
Reciclarea în România și economia circulară
Economia circulară presupune reducerea deșeurilor și menținerea materialelor în circuitul economic cât mai mult timp posibil. Reciclarea în România este un indicator cheie al progresului în această direcție.
Pentru a atinge standardele europene, este necesară o abordare integrată: colectare eficientă la sursă, infrastructură modernă, educație publică și aplicarea consecventă a legislației.
Reciclarea nu este doar o obligație impusă de Bruxelles, ci un element central al competitivității economice și al protecției mediului pe termen lung.
