ADIS Iași, intitulat cel mai mare centru de management al deşeurilor din ţară, a pierdut pe drum trei stații de sortare și două stații de transfer: construite, dar nefuncționale

Sau cel puțin așa era calificat de fostul președinte al Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, care e de fapt al doilea de acest fel ca mărime din ţară. Nici calculele inițiale nu s-au prea potrivit cu rezultatul final al proiectului din prezent, iar în același an 2019, Iașiul era la un pas de a pierde finanțarea europeană. De altfel, municipiul reședință de județ, deși parte din plan, e independent. Pe raza municipiului Iași, de activitatea de colectare, transport, selectarea deșeurilor refolosibile și depozitarea fracției rămasă bună de depozitat are grijă propriul operator de salubritate. Totodată, din informațiile puse la dispoziție redacției noastre de către CJ Iași, rezultă că în continuare sunt 6 comune în care gunoiul e al nimănui. Sau cel puțin nu apare contabilizat în graficele oficiale.

În toți acești ani, din peisaj au dispărut și câteva stații de sortare și de transfer, construite cu ajutor financiar inclusiv pe filiera Uniunii Europene, și așa se face că în prezent în județul Iași există un singur depozit de deșeuri autorizat (Țuțora), o stație de transfer la Bălțați (funcțională din august 2019), o stație de transfer și sortare la Ruginoasa (predată spre operare în sepembrie 2019), o stație de sortare la Țuțora și o stație de tratare mecano-biologică tot aici, ambele predate spre operare în octombrie 2020.

Aceasta ne comunică Consiliul Județean Iași condus în prezent de Costel Alexe, fost ministru al Mediului, de altfel. Pe vremea când se cocea proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Iaşi”, cu o valoare estimată de 69.350.207 euro, nici nu se auzise probabil de Alexe. Proiectul a demarat în 2011, sub mandatul unui fost ministru – dar al Educației, Cristian Adomniței, atunci președinte al Consiliului Județean Iași. Și, în ciuda a ceea ce ne răspunde acum Consiliul Județean sub semnătura lui Alexe, în chiar prezentarea proiectului SMID Iași se arată că în judeţul Iaşi există 4 staţii de sortare: la Ţuţora, Hârlău, Răducăneni şi la Şipote”.  Unde au „dispărut” Răducăneni și Șipote este greu de precizat. Cert este că există procese verbale de predare primire ale bunurilor și întregii infrastructuri aferente stațiilor de sortare, încheiate în urmă cu 2 ani, însă încă din 2017 acestea au fost date în administrarea CJ Iași, hotărâri parafate printr-o hotărâre a administrației județene din 2018, „începând cu data atribuirii către ADIS Iași a contractului de delegare a gestiunii serviciului de colectare și transport a deșeurilor municipale din județul Iași, pe perioada de derulare a acestuia”.

Ce s-a întâmplat cu stațiile?

La Șipote și Răducăneni stațiile au fiecare o suprafață de 1.900 mp, Șipote are capacitate de 200 tone/ an – fiind făcută cu finanțare FEADR, iar Răducăneni, finanţată în temeiul OUG 7/2006 privind dezvoltarea infrastructurii şi a facilităților sportive din zonele rurale, are capacitate de 300 tone/ an. În 2016, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare din județ, planul era ca deşeurile reciclabile din comuna Şipote să fie transportate la staţia de sortare Şipote, iar deşeurile reciclabile din comuna Răducăneni să fie transportate la staţia de sortare Răducăneni.

Însă aceste două stații de sortare a deșeurilor din județul Iași nu au fost folosite niciodată, deși au costat fiecare undeva în jurul a două milioane de lei. Pe hârtie, aceste două stații servesc ca centre de colectare a deşeurilor periculoase din deşeuri municipale – respectiv deşeuri voluminoase, și au fost preluate de operatorul județean de colectare şi transport SC Girexim Universal. În 2019, într-un raport al Gărzii de Mediu se arăta că „stațiile de sortare de la Răducăneni și Șipote sunt folosite ca centre de stocare temporară a fluxurilor speciale de deșeuri (deșeuri volminoase, deșeuri menajere periculoase și deșeuri inerte)”. Practic, toată lumea a auzit de ele, fără să le fi văzut vreodată. De fapt, fără să le fi folosit.

De altfel, stația de transfer și stația de sortare Hârlău – pusă în funcţiune în anul 2010, ambele aflate pe același amplasament și construite prin PHARE, au dispărut la rândul lor din peisaj. În răspunsul oferit de CJ Iași se recunoaște că Asocierea Sorain Cecchini Techno Espana Slu, SC Iaşicon SA, SC Edil Industry SRL – care se ocupă de sortarea deșeurilor, a primit în administrare în 2019 inclusiv stația de la Hârlău, alături de Ruginoasa și Bălți, însă nicăieri în adresa transmisă nouă nu se mai pomenește de aceasta. Printre rânduri, ar reieși totuși că în cazul Hârlău, a fost prelungită durata perioadei de mobilizare.

Potrivit unui aviz emis la sfârșitul anului 2020 pentru Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru Județul Iași de către Agenția pentru Protecția Mediului Iași, stația de transfer are o capacitate de 4.750 tone/ an și deservește zona 4 Hârlău, fiind proiectată să transfere doar refuzul de sortare provenit de la staţia de sortare Hârlău către CMID Ţuţora în pres-containere. Există o explicație

Stația de transfer este depăşită tehnologic, pe aceeaşi bandă fiind realizată atât sortarea deşeurilor cât și transferul deşeurilor. Zona de transfer ar trebui gândită ca instalație separată, atât din punct de vedere constructiv cât şi al echipamentelor  (presa şi pres-containerele) care necesită upgradare. Conform verificării instalației, drumul de acces la instalație este din macadam, având o pantă relativ mare în apropierea stației, accesul pe timp de iarnă putând deveni dificil. Se recomandă reabilitarea drumului de acces în conformitate cu standardele în vigoare aferente traficului greu

Tot în Hârlău era un depozit neconform inclus pe lista depozitelor care fac obiectul Cauzei C-301/17-Comisia Europeană împotriva României. Adică atunci când România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Unde ajunge gunoiul produs de ieșeni?

Una peste alta, județul Iași pare că se descurcă în gestionarea gunoiului cu ce are funcțional. În județ responsabilitățile se împart între trei operatori de salubrizare licențiați: Girexim Universal SA, Asocierea Sorain Cecchini Techno Espana Slu, SC Iaşicon SA, SC Edil Industry SRL și Salubris SA.

De fapt, Salubris este doar pentru municipiul Iași, unde deservește 388.244 de persoane fizice, în timp ce pentru restul județului au fost contabilizați 580.218 de locuitori, plus 28.914 agenți economici. S-a ocupat de tot ADIS Iași. Aproape de tot, fără municipiul reședință.

Prin mandatul obținut din partea membrilor săi, ADIS Iași a inițiat și derulat procedurile de achiziție publică pentru contractul de colectare și transport al deșeurilor din județul Iași, precum și pentru contractul de operare al stațiilor de transfer și al instalațiilor de tratare a deșeurilor municipal în județul Iași, proceduri finalizate, cele două contracte fiind atribuite către Girexim Universal SA, la data de 30 octombrie 2018, pentru activitățile de colectare și transport a deșeurilor în județul Iași, respectiv către Asocierea Sorain Cecchini Techno Espana Slu, SC Iaşicon SA, SC Edil Industry SRL, la data de 22 mai 2019, pentru operarea/ administrarea stațiilor de transfer Ruginoasa, Bălțați și Hârlău, sortarea deșeurilor municipale în stațiile de sortare Ruginoasa, Țuțora și Hârlău, organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor, mai precis tratarea deșeurilor verzi în cadrul stației de compostare de la Țuțora, organizarea tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în instalația de tratare mecano-biologică de la Țuțora. În ceea ce privește municipiul Iași, serviciul de salubrizare a fost atribuit direct către Salubris SA, data de finalizare a contractului 90979/05.12.2007 încheiat fiind 04.12.2022

ne transmit responsabilii CJ Iași

Așa fiind situația, ADIS are informații despre gunoiul dintr-un singur municipiu, trei orașe și 87 de comune din cele 93 câte intră în compunerea județului, în care Girexim percepe 295,14 lei pe fiecare tonă de deșeuri menajere și similare în amestec, în timp ce pentru colectarea deșeurilor reciclabile tariful este de 846,43 lei pe tonă.

În același timp, Asocierea de firme are tarife de 48,06 lei/ tonă pentru transfer, de 99,44 lei/ tonă pentru sortare, de 106,69 lei/ tonă pentru compostare și 175,29 lei/ tonă pentru tratare mecano-biologică TMB. Iar toate prețurile de mai sus sunt fără TVA. Dacă ne uităm pe graficul cantităților de gunoi colectate în 2019 și 2020, situații complete pe cele 12 luni ale anului nu există în toate localitățile din județul Iași, ci abia din iulie 2020 este contabilizat cât gunoi a fost ridicat din fiecare zonă. În plus, comunele Sirețel și Valea Seacă, incluse în Zona 1 Paşcani Ruginoasa, apar pe grafic abia din decembrie 2020.

În aceste condiții, la final de an 2019, pentru lunile aprilie – decembrie s-a ajuns la un total de 29.335,39 de tone de deșeuri strânse din 72 de localități ieșene, în timp ce pentru tot anul 2020 cifra a ajuns la 81.502,64 tone de deșeuri, colectate din ianuarie și până în decembrie din 87 de localități. 

Adică în continuare o situație incompletă, fără a fi menționat gunoiul strâns din Cristești, Lespezi, Moțca, Stolniceni-Prăjescu și Vânători (din Zona 1 Pașcani Ruginoasa) și Hârlău. Însă CJ Iași știe cu siguranță că ce se strânge din localitățile incluse în grafic ajunge la singurul depozit autorizat, cel de la Țuțora, iar parcursul e ușor diferit.

Astfel, gunoiul care este preluat din Zonele 1, 2 și 4 este transportat la depozitul Țuțora de către Asocierea de firme – pentru 48.06 lei/ tonă fără TVA, iar deșeurile ridicate din Zona 3 sunt transportate direct la același depozit.

Culmea, chiar dacă Salubris lucrează doar cu municipiul Iași, are o importanță mare în interiorul ADIS, dat fiind că este cel care operează depozitul de la Țuțora.

Popular

DE ACELAȘI AUTOR

Județul Brașov, locul unde se încearcă atragerea de bani europeni pentru gunoaie, cu repetiție, după un eșec răsunător. Autoritățile promit că și-au propus… un...

În anul de grație 2021 și în vreme ce unele județe (puține, e drept) au reușit să ducă cu chiu cu vai la capăt...

Gorjul a avut prima groapă ecologică de gunoi, singura din județ, închisă acum pentru poluare! De gunoi se ocupă fiecare localitate cum consideră, în...

Fiecare face ce vrea cu gunoiul în județul Gorj, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Serviciilor Publice de Salubrizare „ADIS” fiind îmbrățișată de puține...

ADIS Iași, intitulat cel mai mare centru de management al deşeurilor din ţară, a pierdut pe drum trei stații de sortare și două stații...

Sau cel puțin așa era calificat de fostul președinte al Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, care e de...

Salubrizarea în Argeș funcționează fără municipiul reședință de județ. Piteștiul a decis să lase în urmă ADI Servsal

În județul Argeș, problema gunoiului a fost luată în piept de ADI Servsal încă din anul 2009, prin asocierea tuturor unităților administrativ-teritoriale din județul...