Emisiile UE în trimestrul ianuarie-martie s-au ridicat la 941 de milioane de tone metrice echivalent CO2. În scădere cu 2,9% față de anul precedent, în timp ce economia a crescut cu 1,2% față de anul precedent. Vremea din ce în ce mai imprevizibilă și extremă și schimbările climatice, inclusiv valurile de căldură din Portugalia și Spania, împinge UE către măsuri punctuale. Uniunea își împinge spre ținta de emisii nete zero până în 2050. La începutul acestui an, a interzis vânzarea de mașini noi pe benzină și diesel din 2035. Emisiile au scăzut în 21 din cele 27 de țări ale blocului. Cele mai mari scăderi fiind înregistrate în Bulgaria, Estonia și Slovenia. Au crescut însă în Irlanda, Letonia, Slovacia, Danemarca, Suedia și Finlanda. Bulgaria reuși reducerea gazelor cu efect de seră cu 15, 2%. Estonia a redus aceste gaze cu 14,7% iar Slovenia cu 9,6%.
PIB-ul și emisiile de gaze, în strânsă legătură
Contrabalansul vine din partea Irlandei care a crescut emisiile cu 9,1%, Letoniei care a reușit un plus de 7,5%, iar Slovacia cu 1,9%. Acest grup de membri ai UE și-a văzut creșterea PIB-ului. Din cele 21 de țări UE care și-au redus emisiile, doar 6 și-au scăzut și PIB-ul. Este vorba despre Cehia, Estonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria și Polonia. Adică 15 țări UE au reușit să scadă emisiile în timp ce și-au crescut PIB-ul. Este vorba despre Portugalia, Croația, Belgia, Malta, Franța, Spania, Țările de Jos, Germania, Austria, România, Italia, Cipru, Grecia, Slovenia și Bulgaria. Gospodăriile au fost responsabile pentru cea mai mare pondere – aproape un sfert – din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Spune Eurostat, în timp ce producția a reprezentat o cincime. Furnizarea de energie electrică și gaze – sectorul în care emisiile au scăzut cel mai mult – a contribuit în continuare cu 19% la cifra totală. Agricultura a reprezentat 13%, iar transportul și depozitarea responsabile cu 10%.
