Cele trei țări au dificultăți în a îndeplini obiectivele energetice. Așadar, Comisia a solicitat României și Ungariei să prezinte rapoarte de progres. Ele trebuie să fie cuprinzătoare cu privire la progresul obiectivelor lor de eficiență energetică pentru 2020. Acestea urmau să fie programate la 30 aprilie 2022. De altfel, Sebastian Burduja, recent numit Ministerul Energiei a indicat acest lucru ca fiind unul dintre prioritățile sale principale. Mai exact „îmbunătățirea capacității administrative a ministerului”. Potrivit articolului 7 din Directiva privind eficiența și obiectivele energetice, statele membre trebuie să implementeze o schemă de obligații. Este vorba de obligații în materie de eficiență energetică.
Obiectivele României stabilite prin PNRR
Alternativa este să adopte măsuri pentru a atinge obiectivele cumulate de economisire a energiei. Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple într-o perioadă de obligație cuprinsă între 2021 și 2030. Responsabilitățile principale ale Direcției de Eficiență Energetică includ monitorizarea și implementarea legislației. La nivel național pentru a atinge obiectivele de eficiență energetică ale țării pentru 2030. În Planul său național integrat pentru energie și climă (INECP), România s-a angajat să urmărească o țintă de energie verde. Acesta trebuia să fie de 30,7% din energia regenerabilă din mixul energetic total al țării până în 2030. Doar că în acest moment lucrurile nu par să evolueze în sensul dorit. Deși, potrivit planului său, România vrea să atingă obiectivele de a-și decarboniza industria. Și, în aceiași măsură să îmbunătățească obiectivele de eficiența energetică în infrastructură și echipamente.
Energia obținută prin resurse durabile- un alt obiectiv
Pe de altă parte, vrea să dezvolte capacități de stocare și transport. Obiectivele de a spori eficiența proceselor și digitalizarea sunt și ele pe listă. Și să califice resursele umane pentru a răspunde cerințelor specifice sectorului energiei regenerabile. Cea mai mare parte a Planului Național de Recuperare și Reziliență (PNRR) este dedicată pentru obiectivele de eficiență energetică. În acest sens este implicat în principal sistemul energetic național. În timp ce REPowerEU este aliniat cu independența și securitatea energetică prin resurse durabile. În acest context, România, alături de Polonia, este una dintre țările care au cerut păsuire pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
