Un raport dat publicității pe 18 ianuarie arată că triplarea numărului de clădiri renovate ar putea fi extrem de benefică. Mai exact dacă planul ar fi urmat până în 2050, s-ar economisi 44% din energia finală utilizată pentru încălzire. Decarbonizarea stocului de clădiri din Europa este o provocare majoră. Asta pentru că aceste clădiri încă reprezintă 40% din consumul total de energie al UE și 36% din emisiile de CO2, iar aceste cifre au rezistat în mod constant chiar dacă s-a încercat reducerea lor. În 2020 Comisia Europeană a subliniat că renovarea clădirilor ar putea reduce consumul total de enrgie al UE cu 5-6%. Și ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 5%. Parlamentarii UE examinează o propunere de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD). Iar un nou raport îi tentează pe legiuitori cu economii mari de energie – cu condiția ca ritmul de renovare a locuințelor să crească semnificativ. Dacă toate clădirile rezidențiale existente în UE ar fi renovate, 44% din energia finală utilizată pentru încălzirea spațiului ar putea fi economisită”, se spune în raportul documentul publicat de Building Performance Institute (PBIE).
S-ar economisi cât consumă Germania și Spania împreună
Conform modelării BPIE, economii de energie de până la 777 de Terawatt-oră (TWh), adică echivalentul consumului de electricitate al Germaniei și Spaniei combinate, ar fi atinse prin izolarea acoperișurilor și a pereților clădirilor rezidențiale din UE. Cei mai mari câștigători, în termeni absoluti, ar fi Germania, Franța, Italia și Polonia. Dacă toate clădirile lor ar fi renovate, ar putea economisi energie în valoare de 214, 113, 115 și, respectiv, 52 de terawați oră (TWh), potrivit studiului. Pentru Germania, potențialele economii se ridică la 30% din consumul anual de energie electrică actual. Dar, să ajungi acolo nu va fi o sarcină ușoară. Raportul a subliniat că acoperișurile europene ar trebui renovate. Pereții casei ar trebui să devină mai eficienți cu un factor de cinci. „Acest lucru este la îndemâna noastră. Faptele cheie sunt că izolația este o tehnologie deja existentă și disponibilă”, explică Katarzyna Wardal-Szmit, manager pentru afaceri publice UE la Knauf Insulation. În plus, „îmbunătățirea performanței energetice a anvelopelor clădirilor rezidențiale din UE contribuie la securitatea energetică a UE” și la atingerea obiectivelor UE în materie de climă, au explicat autorii raportului. „Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în 2023, Uniunea Europeană ar putea vedea un decalaj între cerere și ofertă de gaz natural de până la 57 de miliarde de metri cubi”, a subliniat Wardal-Szmit.
Gazul economisit: aproape jumătate din cât exportă Rusia
O mare parte din gazul potențial lipsă ar putea fi compensată prin renovarea caselor. Deoarece gazele fosile sunt o sursă cheie de căldură în gospodărie. Pentru Europa în ansamblu, renovarea completă a clădirilor rezidențiale din UE ar economisi 777 TWh de gaz. Adică aproape jumătate din cantitatea exportată de Rusia în Europa în 2021, arată studiul. Pentru a atinge gradul de renovare a clădirilor necesar atingerii acestui obiectiv, autorii pleacă de la rata actuală de renovare completă a clădirilor de 1%.
Dacă inițiativa emblematică Renovation Wave a UE își propune să dubleze această rată la 2%, studiul BPIE spune că este nevoie de o rată de 3% până în 2035 pentru a aduce toate clădirile rezidențiale din Europa la nivelul necesar de consum de energie. Și pentru a atinge emisiile nete zero până la jumătatea secolului, rata de renovare trebuie să fie adusă la 4% până în 2045. În caz contrar, dacă renovările stagnează la 2%, doar 66% din potențialul estimat de economisire a energiei va fi exploatat, arată studiul.
